Armenia votează într-un scrutin decisiv între apropierea de UE și relația tradițională cu Rusia
Armenia organizează duminică alegeri parlamentare considerate cruciale pentru direcția strategică a țării, într-un context marcat de tensiuni crescânde cu Rusia, apropierea de Uniunea Europeană și provocările de securitate generate de relațiile cu Azerbaidjanul și Turcia.
Aproximativ 2,5 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați la urne pentru a decide componența viitorului legislativ și, implicit, dacă premierul Nikol Pashinyan va obține un nou mandat de cinci ani la conducerea guvernului.
Viitorul orientării geopolitice a Armeniei, în centrul campaniei electorale
Scrutinul are o semnificație care depășește politica internă, fiind privit ca un test privind orientarea strategică a Armeniei într-o perioadă de reașezări geopolitice în regiunea Caucazului de Sud.
În ultimii ani, guvernul condus de Nikol Pashinyan a accelerat apropierea de Uniunea Europeană, proces care a culminat în 2025 cu adoptarea unui cadru legislativ ce consacră obiectivul integrării europene. Această direcție a generat tensiuni cu Moscova, tradițional principalul partener de securitate și aliat strategic al Erevanului.
Pe fondul acestor evoluții, relația Armeniei cu Rusia a devenit unul dintre principalele subiecte ale campaniei electorale.
Trauma pierderii Nagorno-Karabah continuă să influențeze scena politică
Un alt dosar major îl reprezintă consecințele conflictului din Nagorno-Karabah. În 2023, Azerbaidjanul a preluat controlul asupra regiunii disputate, iar peste 100.000 de etnici armeni au fost nevoiți să își părăsească locuințele.
Opoziția îl acuză pe Pashinyan că nu a reușit să protejeze interesele naționale ale Armeniei și că a gestionat defectuos criza, transformând pierderea Nagorno-Karabah într-unul dintre principalele argumente electorale împotriva actualului premier.
În schimb, susținătorii guvernului argumentează că noul context regional impune o abordare pragmatică și că normalizarea relațiilor cu Azerbaidjanul și Turcia este esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a țării.
Relația cu Moscova, un subiect care divide electoratul
Alegerile se desfășoară și pe fondul deteriorării relațiilor dintre Erevan și Moscova. În ultimele luni, autoritățile armene au acuzat indirect Rusia că nu și-a îndeplinit rolul de garant al securității regionale, în timp ce Kremlinul și-a exprimat nemulțumirea față de apropierea Armeniei de Occident.
Printre măsurile care au amplificat tensiunile se numără restricțiile impuse de Rusia asupra unor importuri armenești, inclusiv produse agroalimentare și flori, măsuri interpretate la Erevan drept instrumente de presiune economică.
Rămâne de văzut dacă aceste acțiuni vor influența electoratul în favoarea partidelor pro-ruse sau, dimpotrivă, vor consolida sprijinul pentru actuala orientare proeuropeană a guvernului.
Sprijin occidental pentru guvernul de la Erevan
În paralel, Armenia a beneficiat de o atenție sporită din partea partenerilor occidentali. Guvernul de la Erevan a primit semnale de susținere din partea administrației americane conduse de președintele Donald Trump.
Un moment important a fost vizita secretarului de stat Marco Rubio la Erevan, unde a fost semnat un acord de cooperare bilaterală, interpretat de analiști drept un semnal al interesului tot mai mare al Washingtonului pentru consolidarea relațiilor cu Armenia.
Un scrutin cu implicații regionale
Rezultatul alegerilor va influența nu doar politica internă a Armeniei, ci și echilibrul geopolitic din Caucazul de Sud. Alegătorii sunt chemați să decidă între continuarea strategiei promovate de Nikol Pashinyan, axată pe diversificarea parteneriatelor externe și apropierea de Uniunea Europeană, și o eventuală revenire la o orientare mai apropiată de Rusia.
Într-un context regional marcat de competiția dintre marile puteri și de provocările de securitate persistente, votul de duminică este considerat unul dintre cele mai importante din istoria recentă a Armeniei, cu potențialul de a defini direcția țării pentru următorii ani.
Sursă foto: ifes.org
