Dezescaladare de ultim moment: armistițiu temporar între SUA și Iran, pe fondul unor negocieri fragile
Președintele american Donald Trump a renunțat marți seară la amenințările privind lansarea unor atacuri masive asupra Iranului, după ce Washingtonul și Teheranul au convenit asupra unui armistițiu temporar de două săptămâni, care include și redeschiderea Strâmtorii Hormuz.
Decizia a fost anunțată cu mai puțin de două ore înainte de expirarea ultimatumului impus Iranului, care viza acceptarea unui acord sau confruntarea cu lovituri asupra infrastructurii critice, inclusiv poduri și centrale electrice.
Un acord fragil și încă neclar
Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a confirmat acceptarea armistițiului și a anunțat că negocierile cu Statele Unite vor începe în Pakistan, începând de vineri. Cu toate acestea, niciuna dintre părți nu a precizat momentul exact al intrării în vigoare a încetării focului.
În absența unor detalii clare, atacuri au fost raportate în continuare miercuri dimineață, atât în Israel, cât și în Iran și în zona Golfului, semn al fragilității înțelegerii.
Poziția Israelului și extinderea conflictului
Israelul și-a exprimat sprijinul pentru acordul intermediat de SUA, însă a subliniat că acesta nu include confruntările cu Hezbollah din Liban. Biroul premierului Benjamin Netanyahu a precizat că susținerea este condiționată de redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz și de încetarea atacurilor împotriva SUA, Israelului și altor state din regiune.
Totodată, Israelul a reafirmat sprijinul pentru eforturile americane de a elimina amenințarea nucleară și balistică reprezentată de Iran.
Potrivit premierului Pakistanului, mediator în negocieri, acordul ar include și o încetare a luptelor dintre Israel și Hezbollah în Liban, deși acest punct rămâne neconfirmat unanim.
Divergențe privind termenii acordului
Procesul de negociere este complicat de diferențe de interpretare. Iranul a publicat mai multe versiuni ale unui plan în zece puncte, care stă la baza discuțiilor. Versiunea în limba farsi include referiri la „acceptarea îmbogățirii” uraniului, în timp ce această formulare lipsește din versiunile în limba engleză.
Inițial, Donald Trump a descris propunerea iraniană drept „fezabilă”, dar ulterior a calificat-o ca fiind frauduloasă, fără a oferi explicații suplimentare. Liderul american a reiterat că obiectivul central rămâne oprirea completă a programului nuclear iranian.
Reacții interne în Iran
Anunțul armistițiului a generat reacții mixte în Iran. În Teheran, manifestanți pro-guvernamentali au ieșit în stradă, scandând „Moarte Americii, moarte Israelului, moarte celor care au făcut compromisuri!” și incendiind steaguri americane și israeliene.
Aceste reacții reflectă opoziția facțiunilor radicale față de orice compromis și indică presiuni interne asupra conducerii iraniene.
Controlul asupra Strâmtorii Hormuz
Un element central al acordului îl reprezintă regimul de tranzit prin Strâmtoarea Hormuz. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că trecerea va fi permisă sub supraveghere militară iraniană, fără a clarifica dacă acest lucru implică o relaxare completă a controlului.
Potrivit unor surse implicate în negocieri, Iranul și Omanul ar putea introduce taxe pentru navele care tranzitează strâmtoarea, fondurile urmând să fie utilizate pentru reconstrucție.
Cerințele Iranului și mizele negocierilor
Pe lângă controlul asupra rutei maritime, Teheranul solicită retragerea forțelor americane din regiune, ridicarea sancțiunilor economice și deblocarea activelor financiare.
Decizia de amânare a escaladării a fost influențată și de intervenția Pakistanului. Donald Trump a declarat că a luat hotărârea „pe baza unor conversații” cu premierul Shehbaz Sharif și șeful armatei pakistaneze, Asim Munir.
Rezerve și incertitudini
În Israel există îngrijorări legate de acord, unele surse indicând că autoritățile ar fi dorit concesii suplimentare, în special în privința programului nuclear iranian.
Stocurile de uraniu puternic îmbogățit rămân intacte în facilitățile iraniene, un aspect care continuă să reprezinte un punct major de tensiune.
O pauză, nu o soluție
Armistițiul de două săptămâni oferă o fereastră pentru negocieri, dar nu rezolvă problemele fundamentale care au dus la conflict. Divergențele privind programul nuclear, influența regională și securitatea energetică rămân nerezolvate.
În aceste condiții, acordul apare mai degrabă ca o pauză tactică decât ca un pas decisiv spre stabilizare, iar evoluțiile din următoarele zile vor fi esențiale pentru direcția conflictului.
Sursă foto: Captură AP
