Beijingul – noul teatru al geopoliticii revizioniste
Parada organizată la Beijing la 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial nu a fost doar o comemorare istorică, ci o demonstrație de forță militară și simbolică. Sub pretextul amintirii victoriei împotriva fascismului, China a transformat evenimentul într-o scenă geopolitică menită să transmită un mesaj dublu: reafirmarea propriei puteri și consolidarea unei rețele de alianțe alternative la ordinea liberală dominată de SUA și Europa.
Prezența lui Vladimir Putin, Xi Jinping și Kim Jong-un în aceeași fotografie oficială sugerează mai mult decât o simplă coincidență diplomatică. Este un semnal către Occident că o axă a contestării – denumită de analiștii occidentali „axa tulburărilor” – capătă vizibilitate și legitimitate. În timp ce Putin are nevoie de China pentru a amortiza efectele economice ale războiului din Ucraina, Xi capitalizează sprijinul acestor parteneri pentru a construi o arhitectură globală paralelă, de la Organizația de Cooperare de la Shanghai până la inițiativele economice precum „Belt and Road”.
Compoziția participanților arată o geopolitică stratificată: lideri autoritari din Asia Centrală și Orientul Mijlociu, regimuri aflate în tensiuni cu SUA, dar și figuri controversate din Europa de Est și America Latină. Împreună, ei transmit imaginea unei coaliții fluide, unită mai degrabă prin respingerea influenței occidentale decât printr-o viziune comună.
Dar iată cine a fost prezent la paradă:
După paradă, s- a publicat o fotografie de grup de jos de la stânga la dreapta:
1: Prabowo Subianto, președintele Indoneziei. Prabowo a călătorit în China pe fondul protestelor aprige de acasă față de avantajele acordate legislatorilor. Criticii spun că fostul general supraveghează o infiltrare discretă a armatei în afacerile civile, reflectând trecutul autoritar al țării.
2: Vladimir Putin, președintele Federației Ruse. Putin a salutat nivelul „fără precedent” al legăturilor Rusiei cu China, comerțul înfloritor dintre cele două țări fiind o gură de oxigen economică pentru Moscova de la începutul războiului din Ucraina.
3: Xi Jinping, președintele Chinei. Înainte de paradă, Xi a găzduit zeci de lideri la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai de la Tianjin, săptămâna aceasta, într-un efort de a ridica grupurile dominate de sudul global față de grupurile conduse de UE și SUA, cum ar fi NATO.
4: Peng Liyuan, prima doamnă a Chinei.
5: Kim Jong-un, liderul suprem al Coreei de Nord. Participarea lui Kim la parada militară este doar a doua sa călătorie în străinătate raportată în șase ani și prima dată când este văzut cu Xi și Putin la același eveniment.
6: Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului. În 2022, Tokayev a declarat că a ordonat personal forțelor de securitate și armatei să „deschidă focul cu forță letală” împotriva protestatarilor care demonstrau împotriva corupției și inegalității.
7: Zahra Pezeshkian, fiica președintelui iranian. Pezeshkian a lucrat anterior ca chimist în industria petrochimică și călătorește adesea cu tatăl ei văduv.
8: Masoud Pezeshkian, președintele Iranului. Ales pe o platformă relativ moderată în probleme precum drepturile femeilor și ale grupurilor minoritare, Pezeshkian a prezidat escaladarea războiului Iran-Israel și creșterea tensiunilor cu SUA.
9: Serdar Berdymukhamedov, președintele Turkmenistanului. Fiul fostului lider autocrat Gurbanguly Berdymukhamedov s-a angajat să mențină statutul neutru al tatălui său în afacerile internaționale. Una dintre cele mai strict controlate țări din lume, Turkmenistanul depinde în mare măsură de exporturile de resurse către China și Rusia.
10: Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului. Luna trecută, Aliyev a semnat un acord cu Armenia la Casa Albă pentru a pune capăt conflictului de patru decenii dintre cele două țări, care a inclus crearea unui coridor de tranzit numit „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”.
11: Mehriban Aliyeva, vicepreședinta și prima doamnă a Azerbaidjanului. Observatorii occidentali spun că regimul Aliyev a închis jurnaliști, a comis abuzuri ale drepturilor omului și a permis jefuirea activelor statului de către oficiali publici.
12: Alparslan Bayraktar, ministrul turc al energiei și resurselor naturale.
13: Li Junhua, subsecretarul general al ONU pentru afaceri economice și sociale.
14: Hakan Fidan, ministrul turc al afacerilor externe. Într-o întâlnire cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan la începutul săptămânii, Xi a declarat că China și Turcia ar trebui să consolideze cooperarea în domeniul combaterii terorismului, potrivit presei de stat chineze.
15: Dana Nǎstase. Nǎstase și soțul ei au fost condamnați la închisoare în 2014 pentru acuzații legate de șantajarea oficialilor români pentru a primi diverse bunuri din China.
16: Celso Amorim, consilierul șef pentru politică externă al președintelui brazilian. În calitate de ministru al afacerilor externe în prima administrație a lui Luiz Inácio Lula da Silva, Amorim a promovat un acord de pace între SUA și Iran.
17: Adrian Nǎstase, fostul prim-ministru al României. În ciuda încarcerării sale ulterioare, mandatul lui Năstase este considerat de unii observatori ca deschizând calea pentru aderarea României la NATO și UE.
18: Marcos Galvao. Ambasadorul Braziliei în China a fost anterior ministru de externe și ambasador la UE.
19: Viorica Dǎncilǎ, fost prim-ministru al României. Aleasă în 2018, a fost prima femeie care a deținut această funcție.
20: Haszaimi Bol Hassan, comandantul Forțelor Armate Regale din Brunei. Mica țară din Asia de Sud-Est a stârnit un val de indignare când a anunțat în 2019 că sodomia, adulterul și violul vor fi pedepsite cu moartea, inclusiv cu lapidare.
21: Daniel Andrews, fostul premier al statului Victoria. Andrews a făcut furori când a înscris statul în inițiativa de dezvoltare a Chinei „Centura și Drumul” în 2018 – o mișcare care a fost respinsă de guvernul Morrison de atunci. Andrews conduce acum o firmă de consultanță și este patronul organizației Labour Friends of Israel.
22: Laureano Facundo Ortega Murillo. Fiul liderului autoritar din Nicaragua, Daniel Ortega, conduce relațiile țării sale cu China, Rusia și Iranul. Human Rights Watch a descris represiunea brutală a regimului Ortega asupra oponenților ca transformând Nicaragua în „echivalentul Coreei de Nord în emisfera vestică”. Beijingul – noul teatru al geopoliticii a avut o scenă impresionantă laparadă.
Parada nu a fost doar despre tancuri și rachete. A fost despre o încercare de rescriere a narativului istoric și politic: China ca centru al noii ordini multipolare, iar Rusia și Coreea de Nord ca parteneri indispensabili. Fotografia de grup, cu fețe diverse, dar cu mesaje convergente, marchează un moment definitoriu al geopoliticii actuale – ascensiunea vizibilă a unei lumi în care contestarea regulilor stabilite devine normă, iar Beijingul își asumă rolul de orchestrator. Beijingul – noul teatru al geopoliticii.
Sursa foto: KCNA/Reuters
