Bruxelles-ul lovește în petrolul rusesc: interdicție totală asupra serviciilor maritime europene pentru exporturile Moscovei
Comisia Europeană propune interzicerea totală a serviciilor maritime care sprijină exporturile de petrol ale Rusiei
Comisia Europeană a lansat vineri una dintre cele mai ambițioase inițiative de sancționare a economiei ruse de la începutul invaziei în Ucraina, propunând o interdicție extinsă asupra tuturor serviciilor europene care sprijină exporturile maritime de petrol brut ale Rusiei. Măsura vizează direct un canal esențial prin care Moscova își finanțează efortul de război și semnalează o schimbare de paradigmă în abordarea Bruxellesului, de la sancțiuni graduale la măsuri structurale menite să limiteze drastic capacitatea economică a Kremlinului.
Ținta: sistemul de transport petrolier controlat de Occident
Potrivit Comisiei, peste o treime din petrolul exportat de Rusia este transportat cu nave occidentale, majoritatea înregistrate în Grecia, Cipru și Malta. Aceste transporturi, destinate în special piețelor din India și China, beneficiază de servicii de transport maritim, asigurări și mentenanță oferite de companii europene. Propunerea Comisiei ar pune capăt acestei practici, făcând inutil și mecanismul plafonului de preț impus de Grupul celor Șapte (G7), care până acum a avut o eficiență limitată.
Inițiativa vine după luni de discuții între Uniunea Europeană și G7, raportate inițial de Reuters în decembrie, și semnalează intenția Bruxellesului de a înăspri regimul de sancțiuni în mod coordonat cu partenerii internaționali.
Restricții și asupra gazului natural lichefiat și a flotei „fantomă”
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, nu a oferit detalii privind calendarul de implementare al interdicției sau dacă aceasta va include ulterior produse rafinate sau alte exporturi energetice precum gazul natural lichefiat (GNL). Totuși, ea a precizat că sancțiunile vor fi impuse „în coordonare cu parteneri care împărtășesc aceleași valori”, și a avertizat că navele rusești de GNL și spărgătoarele de gheață vor fi vizate de interdicții ample în privința mentenanței și serviciilor conexe.
De asemenea, Comisia a propus includerea a încă 43 de nave din flota „fantomă” utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile internaționale. Numărul total de nave sancționate ar urma să ajungă astfel la 640. Vor fi adăugate și 20 de bănci regionale ruse pe lista entităților supuse înghețării activelor și restricțiilor de tranzacționare.
Un plafon de preț simbolic și o poziție transatlantică fragmentată
Plafonul de preț instituit de G7 în 2022, la 60 de dolari pe baril, avea scopul de a limita veniturile Rusiei din exporturi, permițând totuși țărilor terțe să achiziționeze petrol atâta timp cât respectă plafonul. Ulterior, în 2023, plafonul a fost ajustat în jos, la 44,10 dolari pe baril, în timp ce prețuri similare, cum este cazul petrolului irakian Basra Medium, se tranzacționează în prezent la circa 64 de dolari. Această discrepanță ilustrează dificultatea aplicării efective a plafonului și a motivat noile măsuri propuse.
Spre deosebire de UE, Statele Unite au adoptat o strategie separată, alegând să impună sancțiuni directe asupra principalelor două companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil, supunându-le unui regim de înghețare totală a activelor – o măsură pe care blocul european nu a replicat-o încă.
Noul pachet – al 20-lea din seria de sancțiuni – introduce instrumente împotriva ocolirii embargourilor
Von der Leyen a declarat că noul pachet de sancțiuni, al 20-lea de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, este menit să forțeze Moscova să accepte negocieri de pace autentice. „Rusia va veni la masa negocierilor doar dacă este presată. Aceasta este singura limbă pe care o înțelege”, a afirmat ea într-un comunicat.
Pe lângă interdicția asupra serviciilor maritime, Comisia propune și un nou embargo asupra unor metale, substanțe chimice și minerale critice care nu au fost încă vizate de sancțiuni. Totodată, exporturile europene către Rusia vor fi restricționate și mai mult, iar firmele din sectorul criptomonedelor care facilitează eludarea sancțiunilor vor intra în vizorul autorităților europene.
Pentru prima dată, Uniunea Europeană intenționează să activeze un nou mecanism legislativ – „Instrumentul Anti-Eludare” – care permite blocului să interzică exportul anumitor bunuri sancționate către țări terțe despre care se suspectează că facilitează reexportul către Rusia. Deși Comisia nu a menționat explicit numele vreunui stat, surse diplomatice europene au indicat că Kârgâzstanul este sub presiune, în urma sancțiunilor recente impuse de SUA, UE și Regatul Unit asupra unor bănci și firme cripto kârgâze.
O escaladare calculată a presiunii economice
Prin această nouă rundă de sancțiuni, Bruxellesul își propune să închidă portițele care au permis până acum Moscovei să ocolească regimul internațional de restricții. Trecerea de la măsuri punctuale la o strategie integrată, care vizează rețelele de sprijin economic și logistic, marchează o maturizare a răspunsului european în fața unui conflict care durează de aproape patru ani.
Eficiența acestor măsuri va depinde însă de capacitatea Uniunii de a acționa unitar, de sprijinul efectiv al partenerilor din G7 și de capacitatea de a contracara strategiile de adaptare ale Moscovei. Miza este una dublă: pe de o parte, erodarea resurselor de război ale Rusiei; pe de altă parte, păstrarea credibilității Uniunii ca actor geopolitic capabil să impună reguli și să le apere cu fermitate.
Sursă foto: REUTERS/Manon Cruz
