CE menține România în categoria statelor cu dezechilibre macroeconomice excesive și solicită continuarea reformelor
Comisia Europeană a prezentat, în cadrul Pachetului de primăvară al Semestrului European 2026, o evaluare amplă a situației economice și fiscale din statele membre, subliniind necesitatea continuării reformelor structurale și a investițiilor pentru consolidarea competitivității, autonomiei strategice și rezilienței economice a Uniunii Europene.
Într-un context marcat de tensiuni geopolitice, provocări energetice și climatice, precum și de presiuni persistente asupra costului vieții, Bruxelles-ul consideră că statele membre trebuie să accelereze măsurile de modernizare economică, menținând în același timp disciplina fiscală și stabilitatea macroeconomică.
România și alte șapte state au respectat, în general, angajamentele fiscale asumate
Pentru statele care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare fiscală de șapte ani în cadrul planurilor fiscal-structurale pe termen mediu – Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Austria, România și Finlanda – Comisia a analizat implementarea reformelor și investițiilor care au justificat această flexibilitate.
Pe baza rapoartelor anuale de progres și a evaluărilor efectuate, instituția europeană apreciază că toate statele analizate și-au respectat, în linii mari, angajamentele asumate. Acest rezultat permite continuarea traiectoriilor fiscale convenite fără măsuri suplimentare în acest moment.
În cazul statelor aflate în Procedura de Deficit Excesiv, inclusiv România, Comisia a concluzionat că au fost adoptate măsuri eficiente pentru reducerea dezechilibrelor bugetare, ceea ce face inutilă, deocamdată, adoptarea unor noi acțiuni corective în cadrul procedurii.
Bruxellesul propune o nouă flexibilitate fiscală pentru investițiile în securitate energetică
Un element nou al pachetului îl reprezintă posibilitatea extinderii flexibilității fiscale acordate deja pentru cheltuielile de apărare către proiectele care contribuie la consolidarea securității energetice și la reducerea dependenței de combustibilii fosili importați.
Statele membre vor putea solicita includerea unor astfel de investiții în cadrul clauzei derogatorii naționale existente, cu condiția ca măsurile să fie implementate începând cu februarie 2026.
Pentru perioada 2026-2028, Comisia propune un plafon anual de 0,3% din PIB destinat proiectelor de reziliență energetică și un plafon cumulativ de 0,6% din PIB. Aceste măsuri se înscriu însă în limita totală deja existentă de 1,5% din PIB pentru cheltuielile suplimentare eligibile și nu afectează regulile privind sustenabilitatea finanțelor publice.
România rămâne singurul stat analizat cu dezechilibre macroeconomice excesive
În ceea ce privește evaluarea dezechilibrelor macroeconomice, concluziile Comisiei sunt mai rezervate în cazul României.
Analiza efectuată pentru cele șapte state membre selectate în Raportul privind mecanismul de alertă din 2026 arată că vulnerabilitățile economice au evoluat diferit de la o țară la alta. Grecia, Țările de Jos și Suedia au ieșit din categoria statelor cu dezechilibre, după ce și-au redus semnificativ vulnerabilitățile în ultimii ani.
În schimb, Italia, Ungaria și Slovacia continuă să fie considerate state cu dezechilibre macroeconomice importante, în timp ce România rămâne încadrată în categoria cea mai severă, respectiv cea a dezechilibrelor excesive.
Potrivit evaluării Comisiei, vulnerabilitățile economice ale României continuă să fie considerate grave, ceea ce justifică menținerea monitorizării consolidate la nivel european.
Statele care au beneficiat de programe de asistență financiară își mențin capacitatea de rambursare
Comisia a publicat și rapoartele de supraveghere post-program pentru Irlanda, Grecia, Cipru și Portugalia, concluzionând că toate aceste state își păstrează capacitatea de a-și onora obligațiile financiare și de a rambursa împrumuturile contractate în cadrul programelor europene de asistență.
În cazul Spaniei, monitorizarea post-program nu mai este necesară, după ce Madridul a rambursat în 2025 peste 75% din sprijinul financiar primit în trecut.
Accent pe locuri de muncă de calitate, competențe și acces la locuințe
Pe lângă componenta fiscală, Comisia Europeană propune actualizarea orientărilor privind ocuparea forței de muncă și politicile sociale.
Noile priorități vizează creșterea calității locurilor de muncă, investițiile în educație și dezvoltarea competențelor, adaptarea formării profesionale la cerințele economiei moderne și consolidarea competitivității europene.
Totodată, Bruxellesul pune accent pe combaterea sărăciei și excluziunii sociale, extinderea accesului la servicii medicale și îngrijire pe termen lung, precum și pe dezvoltarea unor soluții pentru creșterea accesibilității locuințelor.
În analiza aprofundată privind convergența socială realizată în aprilie 2026, România figurează printre statele pentru care Comisia a efectuat evaluări suplimentare, alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg și Finlanda.
România avansează fiscal, dar provocările structurale persistă
Evaluarea Comisiei Europene transmite un mesaj mixt pentru România. Pe de o parte, autoritățile de la București sunt apreciate pentru respectarea angajamentelor fiscale și pentru măsurile adoptate în cadrul procedurii de deficit excesiv. Pe de altă parte, menținerea țării în categoria statelor cu dezechilibre macroeconomice excesive indică faptul că problemele structurale legate de finanțele publice, competitivitate și vulnerabilitățile economice nu au fost încă rezolvate.
În perioada următoare, recomandările formulate în cadrul Semestrului European vor constitui unul dintre principalele repere pentru politicile economice și sociale ale statelor membre, inclusiv ale României, în încercarea de a răspunde unui mediu internațional tot mai complex și mai impredictibil.
Sursă foto: ec.europa.eu
