Pe 20 octombrie, în Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale, combinate cu un referendum privind integrarea europeană. Președintele pro-european Maia Sandu, care candidează pentru un al doilea mandat, se va confrunta în primul tur al scrutinului cu o duzină de contracandidați, dintre care cei mai mulți au fost într-un fel sau altul legați cu Rusia în trecut și chiar în prezent.
Nu toți aceștia pot să fie numiți fără echivoc pro-ruși – mulți dintre ei și-au schimbat retorica și susțin acum integrarea europeană, dar cu avertismentul că prietenia cu Rusia este și ea importantă. Pe fundalul războiului din Ucraina, ei încearcă să nu scoată la lumină contactele sale cu Moscova, chiar dacă acestea continuă.
Kremlinul, se pare, nici nu s-a hotărât precis asupra unui favorit și urmărește toți candidații care susțin pretinsa normalizare a relațiilor moldo-ruse. Dacă vreunul dintre ei va arata rezultate bune, Moscova poate oferi sprijin suplimentar. Mai mult, în 2025 Moldova se va confrunta cu alegeri parlamentare – mult mai importante pentru viitorul parcurs al statutului moldovenesc și mult mai dificile pentru partidul pro-european de guvernământ PAS.
Alegerile prezidențiale și referendumul din acest an din Moldova, în ciuda războiului din Ucraina și a slăbirii sentimentelor pro-ruse în societate, se rezumă din nou la geopolitică – lupta dintre susținătorii integrării europene și cei care favorizează bunele relații cu Moscova. Războiul a făcut doar câteva ajustări în campania electorală. Acum, principalele forțe pro-ruse ale Moldovei – Partidul Socialiștilor al fostului președinte Igor Dodon și Partidul Comunist al altui ex-președinte Vladimir Voronin, care la un moment dat a promis intrarea Moldovei în Uniunea interstatală Rusia-Belarus – pledează pentru bunăstare și relații cu toți partenerii externi, dar subliniind că relațiile cu Rusia sunt la fel de importante ca și cu Occidentul.
Printre simpatizanții Moscovei doar nominalizații oligarhului fugar Ilan Șor au opinii deschis pro-ruse și solicită votul împotriva integrării europene la referendum. În ciuda numeroaselor interdicții de a candida din cauza neregulilor financiare, șoriștii militează activ împotriva integrării europene, asigurând cetățenii moldoveni că aderarea la UE este primul pas în NATO și că va fi urmat de mobilizarea moldovenilor și trimiterea lor în războaiele NATO.
În urmă cu doar câțiva ani, Moscova nu avea încredere în Șor, care a fost judecat și condamnat în Moldova pentru că a furat un miliard de dolari din buget. Dar, din 2022, el și-a dovedit Kremlinului capacitatea de a organiza proteste în masă în Moldova și chiar de a câștiga unele alegeri regionale ca, de exemplu, în Găgăuzia, sub lozinci pro-ruse. Drept urmare, oligarhul s-a mutat la Moscova, unde a devenit dirijorul principal al politicii Kremlinului pe direcția moldovenească.
Astăzi activitatea grupării Șor este susținută masiv de la Moscova. Potrivit Procuraturii anticorupție din Republica Moldova, doar în septembrie 2024 au intrat în țară pe filiera grupării Șor circa 15 milioane de dolari din Rusia, care au fost folosiți pentru a mitui peste 130 de mii de cetățeni moldoveni. Printre candidaturile susținute tot mai deschis de către Șor, se evidențiază persoana fostei procuror, Victoria Furtună, care și-a lansat campania prezidențială la Tiraspol cu o declarație scandaloasă despre meritul armatei ruse care, chipurile, a oprit războiul din 1992 de la Nistru.
Un alt candidat la președinție din partidul Viitorul Moldovei, Vasili Tarlev, militează și el pentru prietenia cu Rusia. La începutul anilor 2000, acesta a fost prim-ministru sub președintele comunist Voronin și a susținut activ întărirea relațiilor cu Moscova. După părăsirea guvernului, Tarlev a condus organizația „Prietenii Rusiei în Moldova”, iar în 2016 Putin i-a acordat Ordinul Prieteniei.
În actuala campanie, Tarlev este susținut de Partidul comuniștilor și considerat protejatul lui Șor. Oligarhul a preluat de fapt controlul asupra partidului Renaștere, fondat de Tarlev în 2012. Iar după ce partidul Șor a fost interzis din cauza neregulilor financiare, mulți oameni de acolo au trecut la partidul lui Tarlev. În această primăvară, partidul Renaștere a devenit parte a noului bloc politic „Victoria”, a cărui creație îi aparține fugarului Șor la Moscova.
Tarlev însuși vizitează adesea Moscova, apărând în compania unor oameni apropiați de Șor. Dar șansele lui Tarlev de a obține cel puțin un rezultat semnificativ sunt deocamdată minime – mai puțin de 2% dintre alegători sunt gata să voteze pentru el.
O altă candidatură bănuită de legături strânse cu Șor este fostul șef al Găgăuziei, iar acum candidat independent la președinție, Irina Vlah, care militează și ea în favoarea restabilirii bunelor relații cu Rusia. În trecut, Vlah și-a construit cariera politică pe sloganuri pro-ruse, vizite frecvente la Moscova și promisiuni că va aduce poporul găgăuz în Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU).
Acum Vlah nu se pronunță împotriva integrării europene a Moldovei, ci cere ca acest lucru să se facă fără a compromite prietenia cu Rusia. Campania ei electorală se concentrează pe criticarea lui Sandu, pe care o acuză că a târât țara în război. Vlah promite să devină președinte al oamenilor și să inițieze un referendum pentru menținerea neutralității.
Sursele de finanțare pentru campania electorală a lui Vlah sunt necunoscute. În conversații informale, ea susține că este susținută parțial de Turcia, care este în mod tradițional prietenoasă cu găgăuzii. Cu toate acestea, Ankara are relații bune cu actuala conducere a Republicii Moldova și nu este clar de ce i-ar sprijini pe oponenții lui Sandu.
Este semnificativ faptul că, după începutul războiului din Ucraina, Vlah a vizitat de mai multe ori Moscova. După una dintre aceste vizite, ea a publicat o fotografie în fața unui portret al lui Putin. O altă dovadă indirectă că Kremlinul sprijină nominalizarea lui Vlah sunt fotografiile întâlnirii ei cu reprezentanții partidului Șor, care a ajuns pe internet. Ulterior, jurnaliștii au aflat de la participanții la întâlnire că șoriștii au promis că o vor ajuta pe Vlah să adune semnături pentru a se înscrie ca candidat.
În ciuda acestor eforturi, ratingul lui Vlah nu depășește încă 6%. Cu un astfel de rezultat, este puțin probabil ca ea să poată trece în turul doi, dar acest procent este suficient pentru a se promova înainte de alegerile parlamentare.
Va urma
Colaj realizat de ziuadeazi.md
