Comisia Europeană aprobă preliminar cererea României pentru 2,62 miliarde de euro din PNRR
Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară favorabilă pentru cea de-a patra cerere de plată depusă de România în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), componenta principală a programului NextGenerationEU. Valoarea tranșei vizate este de 2,62 miliarde de euro.
Decizia reprezintă un pas important pentru accesarea fondurilor europene destinate reformelor și investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în domenii precum digitalizarea administrației, tranziția energetică, infrastructura medicală și reforma fiscală.
Bruxelles-ul confirmă îndeplinirea obiectivelor asumate
Potrivit evaluării Comisiei Europene, România a îndeplinit în mod satisfăcător 38 de jaloane și 24 de ținte prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului UE.
Fondurile aferente acestei tranșe sunt destinate unor proiecte și reforme considerate esențiale pentru modernizarea statului român, inclusiv gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea economiei, reforma sistemului fiscal, dezvoltarea infrastructurii sociale și eficientizarea sistemului judiciar.
Cloud guvernamental și accelerarea digitalizării
Unul dintre proiectele-cheie incluse în această cerere de plată este implementarea infrastructurii de cloud guvernamental.
Comisia Europeană arată că România a înregistrat progrese importante în acest domeniu, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate la noul sistem digital.
Obiectivul proiectului este modernizarea administrației publice, îmbunătățirea schimbului de date între instituții și oferirea unor servicii publice mai rapide și mai eficiente pentru cetățeni și mediul de afaceri.
Măsuri pentru reducerea emisiilor și renunțarea la cărbune
Evaluarea pozitivă vizează și reformele din domeniul energiei și transporturilor, unde România a adoptat măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon.
Printre acestea se numără majorarea taxelor pentru vehiculele considerate mai poluante și reducerea graduală a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune.
Comisia consideră că aceste măsuri contribuie la accelerarea tranziției către o economie verde și la atingerea obiectivelor climatice europene.
Reforma fiscală și eficientizarea colectării taxelor
Executivul european apreciază și modificările legislative adoptate pentru reformarea cadrului fiscal.
Potrivit Comisiei, noile măsuri urmăresc simplificarea procedurilor administrative, îmbunătățirea conformării fiscale și distribuirea mai echilibrată a sarcinii fiscale.
Reforma are ca obiectiv consolidarea finanțelor publice și crearea unui climat economic mai predictibil și mai favorabil investițiilor.
Urmează avizul Comitetului Economic și Financiar
Evaluarea preliminară a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar al Uniunii Europene, care are la dispoziție patru săptămâni pentru emiterea unui aviz.
După această etapă și adoptarea formală a deciziei de plată de către Comisia Europeană, România va putea primi efectiv suma aferentă celei de-a patra cereri de plată.
Cererea a fost depusă oficial de autoritățile române la 19 decembrie 2025.
România a atras deja aproape 13 miliarde de euro
Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde reprezintă granturi și 7,84 miliarde împrumuturi.
Odată cu aprobarea acestei tranșe, fondurile totale plătite României în cadrul RRF ar ajunge la 12,97 miliarde de euro, incluzând prefinanțările și fondurile REPowerEU primite anterior.
Această sumă reprezintă aproximativ 60,6% din alocarea totală a României prin PNRR, în timp ce peste 62% dintre jaloanele și țintele asumate au fost deja evaluate de Comisia Europeană.
Presiune pentru finalizarea reformelor până în 2026
Conform calendarului european, toate statele membre trebuie să finalizeze implementarea reformelor și investițiilor restante până în august 2026, iar ultimele cereri de plată trebuie transmise până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
În acest context, ritmul implementării proiectelor și capacitatea administrativă vor deveni decisive pentru utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile.
Sursă foto: reforms-investments.ec.europa.eu/
