După 7 octombrie: cum s-a schimbat percepția Orientului Mijlociu asupra Occidentului – o opinie personală
Privind evoluțiile din Orientul Mijlociu după 7 octombrie 2023, este greu de ignorat amploarea schimbării de percepție la nivelul societăților din regiune. Nu vorbim doar despre un episod violent sau despre o criză temporară, ci despre un moment de ruptură care a remodelat modul în care milioane de oameni privesc lumea, alianțele și ideea de justiție internațională.
Lanțul de evenimente declanșat de atacul Hamas și răspunsul Israelului a produs pierderi umane și materiale enorme, zeci de mii de morți, milioane de persoane strămutate și distrugeri de ordinul miliardelor. Într-un asemenea context, este firesc ca percepțiile publice să se schimbe profund. Însă ceea ce mi se pare cu adevărat relevant nu este reacția emoțională imediată, ci faptul că această schimbare pare să se fi consolidat în timp.
O schimbare care nu mai pare temporară
Datele sociologice recente sugerează că, în multe societăți arabe, încrederea în Statele Unite și în rolul lor regional a scăzut drastic. Nu este vorba doar despre o critică punctuală a unei politici, ci despre o pierdere de legitimitate mai amplă. Mulți oameni nu mai văd Washingtonul ca pe un arbitru credibil sau ca pe un garant al ordinii internaționale.
Din perspectiva mea, acest lucru are legătură directă cu percepția de „dublu standard”. Ideea că dreptul internațional este aplicat selectiv, ferm în unele cazuri, flexibil în altele, a erodat profund credibilitatea Occidentului. Iar când această percepție devine dominantă, nu mai este ușor de corectat prin declarații sau inițiative punctuale.
Ascensiunea unor alternative geopolitice
Poate cel mai interesant fenomen este creșterea atractivității unor actori precum China, Rusia sau chiar Iranul. Nu pentru că aceste state ar oferi neapărat un model mai convingător, ci pentru că sunt percepute ca alternative la o ordine considerată nedreaptă.
Este, în opinia mea, un paradox semnificativ: state care nu sunt asociate în mod tradițional cu valorile democratice ajung să fie văzute mai favorabil decât Occidentul, inclusiv în ceea ce privește respectarea dreptului internațional sau contribuția la securitate. Acest lucru spune mai mult despre declinul imaginii SUA decât despre performanța reală a acestor actori.
Israelul și limitele soluției politice
Percepția asupra Israelului rămâne, în mod previzibil, extrem de negativă în regiune. Totuși, ceea ce mi se pare important este că există încă, la nivel societal, un anumit sprijin pentru soluția celor două state. Problema este că această soluție este văzută din ce în ce mai mult ca nerealistă.
Aici apare un risc major: atunci când o soluție politică își pierde credibilitatea, spațiul este ocupat de alternative mai radicale sau de un pesimism generalizat, care face orice compromis imposibil.
O criză de legitimitate, nu doar de imagine
În opinia mea, Statele Unite nu se confruntă doar cu o problemă de imagine în Orientul Mijlociu, ci cu o criză de legitimitate. Diferența este esențială. Imaginea poate fi reparată relativ rapid; legitimitatea, odată pierdută, necesită schimbări reale de politică și comportament.
Faptul că tot mai mulți oameni cred că inclusiv instituțiile internaționale sunt părtinitoare arată că problema depășește relația bilaterală cu SUA și afectează însăși ideea de ordine globală bazată pe reguli.
Ce urmează?
Dacă aceste tendințe continuă, este foarte posibil ca statele din regiune să își recalibreze relațiile externe, chiar dacă nu imediat și nu complet. Liderii politici, chiar și în regimuri autoritare, nu pot ignora complet opinia publică. Iar dacă populațiile devin tot mai ostile față de Occident, cooperarea vizibilă cu acesta devine mai costisitoare politic.
Pe de altă parte, nu cred că această evoluție este ireversibilă. Există exemple – precum pozițiile unor state europene față de cauza palestiniană – care arată că percepțiile pot fi influențate de decizii politice concrete.
O concluzie incomodă
În final, cred că problema fundamentală pentru Statele Unite este una de coerență: diferența dintre valorile pe care le promovează și acțiunile pe care le întreprind. Atât timp cât această discrepanță persistă, orice strategie de comunicare va avea un impact limitat.
Pentru a-și recâștiga credibilitatea, Washingtonul ar trebui să demonstreze consecvență în aplicarea principiilor pe care le invocă – fie că este vorba despre dreptul internațional, drepturile omului sau soluționarea echitabilă a conflictelor.
În lipsa acestui efort, schimbarea de percepție din Orientul Mijlociu riscă să devină nu doar durabilă, ci definitorie pentru noul echilibru geopolitic al regiunii.
Sursă foto: hoover.org
