În ultimele zile, Danemarca a fost zguduită de o serie de incidente grave, provocate de apariția unor drone necunoscute în zone strategice – de la aeroporturi civile până la baze militare. Autoritățile de la Copenhaga vorbesc deja despre începutul unei „agresiuni hibride” împotriva țării, în timp ce în capitalele europene se caută răspunsuri și soluții pentru contracararea amenințării.
Dronele care au paralizat aeroporturile
Totul a început pe 22 septembrie, când aeroportul din Copenhaga a fost forțat să își suspende activitatea timp de patru ore, după ce două-trei drone de mari dimensiuni au fost observate în apropierea pistei. Zeci de zboruri au fost amânate, redirecționate sau anulate. Premierul Mette Frederiksen a calificat incidentul drept „un atac serios asupra infrastructurii critice a Danemarcei”, sugerând că ar putea fi vorba de o operațiune menită să testeze reacția statului.
În aceeași zi, și aeroportul din Oslo, Norvegia, a fost închis temporar din cauza unor aparate similare. Autoritățile norvegiene au reținut un turist din Singapore care ridicase o dronă mică deasupra capitalei, dar nu este clar dacă acesta a avut legătură cu închiderea aeroportului.
Ținte militare expuse
La doar două zile distanță, fenomenul s-a repetat în nordul și sudul Danemarcei. Drone necunoscute au fost observate deasupra aeroportului militar din Aalborg – unde sunt staționate aeronave C-130 Hercules și unități de forțe speciale – și în apropierea bazei de la Skrydstrup, unde sunt întreținute avioanele F-16.
Martorii au raportat apariția dronelor și în zona Esbjerg și Sønderborg, iar armata a confirmat ulterior că inclusiv la Holstebro, unde se află un regiment de dragoni, au fost semnalate aparate suspecte. În paralel, echipajele unor nave au reclamat prezența unor drone deasupra platformelor petroliere din Marea Nordului.
Suspiciuni îndreptate spre Rusia
Nicio instituție oficială nu a acuzat direct Moscova, dar în declarațiile liderilor danezi și europeni acuzația este implicită. Premierul Frederiksen a vorbit despre începutul unei „campanii hibride” împotriva Danemarcei, iar șeful serviciului de informații militare a amintit că Rusia a folosit tactici similare și împotriva altor state europene.
Ministrul apărării german, Boris Pistorius, a spus deschis că incidentul face parte din strategia Kremlinului: „Nu suntem în război, dar nici în pace nu mai suntem.” Iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că „Europa va răspunde cu forță și determinare”.
Kremlinul a respins acuzațiile, calificând totul drept „o provocare regizată” menită să justifice escaladarea tensiunilor.
Posibilă legătură cu flota rusă
Presa daneză a scris că în apropierea coastelor țării, la doar 12 km de insula Langeland, se afla un vas militar rusesc cu transponderul oprit. Nu este exclus ca dronele să fi fost lansate de pe o astfel de platformă – sau chiar de pe nave comerciale ori iahturi private. Poliția a confirmat că această ipoteză este investigată.
Vulnerabilitatea expusă
Evenimentele au stârnit neliniște și critici dure la adresa autorităților daneze. Analiștii militari spun că incidentul a demonstrat lipsa unor mijloace eficiente de contracarare a dronelor, în ciuda faptului că în ultimii ani războiul din Ucraina a arătat cât de decisive pot fi aceste arme. „Este o umilință pentru Danemarca, arată că nu eram pregătiți”, a scris un editorialist al publicației OLFI.
Guvernul de la Copenhaga a anunțat că va achiziționa urgent drone-interceptoare și va modifica legislația pentru a oferi mai multă putere instituțiilor care protejează infrastructura critică. De asemenea, Danemarca a informat NATO și ia în calcul invocarea articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord, care prevede consultări de urgență între aliați.
O țintă pentru Kremlin
Danemarca este printre cei mai activi susținători ai Ucrainei, a furnizat avioane F-16, a finanțat producția de armament pentru Kiev și găzduiește acum o parte din industria ucraineană de apărare. În plus, Copenhaga deține președinția Consiliului UE și coordonează un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Toate acestea o transformă într-o țintă logică pentru provocările hibride ale Kremlinului.
„Nu suntem în război clasic, dar războiul hibrid împotriva noastră a început deja”, a avertizat premierul Mette Frederiksen.
