Un apel telefonic care a schimbat dinamica negocierilor
De ce a mizat Hamas pe Donald Trump – Deși l-a catalogat în trecut drept rasist și „o rețetă pentru haos”, Hamas a început să își reevalueze poziția față de Donald Trump după un episod diplomatic surprinzător petrecut în septembrie. În urma unei lovituri aeriene israeliene asupra unui complex rezidențial din Doha, capitala Qatarului, în care se aflau lideri politici ai Hamas – inclusiv principalul negociator Khalil al-Hayya –, Trump i-a cerut public scuze emirului Qatarului, transmițându-i mesajul prin premierul israelian Benjamin Netanyahu, aflat atunci la Casa Albă.
Gestul liderului american a fost perceput în rândul conducerii Hamas ca o dovadă că acesta este dispus să pună presiune pe Israel, chiar și într-un moment tensionat. Două surse palestiniene au confirmat că acest moment a contribuit la decizia Hamas de a avea încredere în capacitatea lui Trump de a susține și impune o înțelegere de pace.
Hamas renunță la pârghia ostaticilor
Miercuri, gruparea a acceptat un acord de încetare a focului mediat de Trump, intrat în vigoare vineri, prin care a fost de acord să elibereze ostaticii deținuți fără a obține în schimb o retragere completă a armatei israeliene din Fâșia Gaza. Potrivit unor oficiali din Hamas, decizia reprezintă un pariu riscant care se bazează pe implicarea personală a președintelui american în menținerea acordului.
Negociatorii Hamas au fost conștienți de riscul ca, după eliberarea ostaticilor, Israelul să reia operațiunile militare, așa cum s-a întâmplat după acordul din ianuarie, în care Trump a fost de asemenea implicat. Cu toate acestea, prezența consilierilor de top ai președintelui SUA, Jared Kushner și Steve Witkoff, alături de oficiali din Qatar, Egipt și Turcia, a fost suficientă pentru ca Hamas să accepte termenii unui acord ce nu acoperă toate cererile sale, inclusiv perspectiva unui stat palestinian.
Dinamica negocierilor și implicarea directă a lui Trump
„Entuziasmul lui Trump s-a simțit intens în centrul de conferințe”, a declarat pentru Reuters un oficial Hamas prezent la discuțiile indirecte cu Israelul, desfășurate în stațiunea Sharm el-Sheikh de la Marea Roșie. Trump a efectuat personal trei apeluri telefonice în timpul maratonului diplomatic, potrivit unui oficial american, în timp ce consilierii săi principali intermediau între delegațiile israeliană și qatareză.
Planul de 20 de puncte prezentat de Trump pe 29 septembrie, în timpul vizitei lui Netanyahu la Washington, a fost primit cu un acord condiționat din partea Hamas patru zile mai târziu. Cu toate acestea, implementarea sa a fost blocată până marți, când negocierile stagnau din cauza lipsei unui consens privind ritmul și amploarea retragerii israeliene din Gaza.
Pentru a depăși blocajul, premierul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a decis să participe personal la discuții, în timp ce Witkoff și Kushner au ajuns miercuri dimineață la fața locului. De asemenea, prezența șefului serviciului de informații turc, Ibrahim Kalin – reprezentând un aliat NATO cu legături directe cu Hamas – a fost un alt element important, mai ales în contextul întâlnirii recente dintre președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și Donald Trump.
Între retorică și garanții: încrederea construită în absența unui acord scris
Un element cheie în decizia Hamas de a renunța la ostatici l-a constituit convingerea că menținerea acestora ca pârghie de negociere devenise o vulnerabilitate politică. „Hamas a ajuns la concluzia că deținerea ostaticilor subminează susținerea globală pentru cauza palestiniană”, a explicat un oficial palestinian.
Totuși, liderii Hamas nu au primit nicio garanție scrisă privind desfășurarea următoarelor faze ale acordului. În schimb, s-au bazat pe asigurări verbale din partea Statelor Unite, Egiptului, Qatarului și Turciei, că Trump va garanta implementarea planului și va împiedica Israelul să reia ofensiva după eliberarea ostaticilor.
„Din punctul nostru de vedere, acest acord pune capăt războiului”, a declarat un oficial Hamas.
Lecțiile eșecului precedent și temerile privind viitorul
Memoria eșecului acordului din ianuarie este încă vie în rândul liderilor Hamas. Atunci, după ce partea palestiniană a fost de acord cu o eliberare eșalonată a ostaticilor, Trump a schimbat brusc poziția și a cerut eliberarea tuturor într-un singur val, amenințând cu reluarea ostilităților. Acordul s-a prăbușit și a fost urmat de o campanie militară care, potrivit autorităților sanitare din Gaza, a cauzat peste 16.000 de victime palestiniene și o criză umanitară severă.
Riscul ca Israelul să revină la o strategie de lovituri țintite, în special dacă Hamas sau alte grupări lansează atacuri, persistă. Însă atmosfera de la actualele negocieri a fost diferită, spun oficiali Hamas. Impresia este că părțile implicate – inclusiv Israelul – au venit cu o reală intenție de a ajunge la un acord, iar presiunile internaționale sunt mai mari decât în trecut.
Trump ca garant al stabilității regionale?
Un semnal suplimentar de susținere a acordului este vizita programată a președintelui Trump în Orientul Mijlociu, începând de duminică, considerată de un diplomat regional drept „un tur de forță” menit să întărească acordul de încetare a focului. Invitația a venit din partea președintelui egiptean Abdel Fattah al-Sisi, într-un gest apreciat de sursele diplomatice drept „o mișcare foarte inteligentă”.
În pofida absenței unor garanții formale, determinarea administrației Trump, capitalul de încredere acumulat în rândul actorilor regionali și interesul manifest pentru stabilizarea regiunii ar putea transforma acest acord într-un punct de cotitură.
O alianță pragmatică cu un viitor incert
Pentru Hamas, decizia de a ceda ostaticii în lipsa unor concesii clare din partea Israelului reflectă o schimbare majoră de strategie și o doză considerabilă de risc. Alegerea de a avea încredere în Donald Trump – un lider care a făcut anterior declarații controversate despre Gaza – subliniază lipsa alternativelor viabile și dorința urgentă de a evita o reluare a ostilităților.
Rămâne de văzut dacă acest pariu pe o promisiune verbală se va dovedi câștigător sau dacă va conduce, așa cum s-a mai întâmplat, la o nouă spirală de violență. În acest moment însă, ceea ce părea imposibil – un acord între două părți ireconciliabile, mediat de un actor perceput drept intransigent – s-a transformat într-o fereastră de oportunitate diplomatică fragilă, dar reală.
Sursă foto: reuters
