Draghi cere o Europă mai integrată: „Puterea necesită trecerea de la confederație la federație”
Fostul șef al BCE, Mario Draghi, pledează pentru o Europă cu mai multe viteze, dar mai unită, într-un moment crucial al confruntării globale dintre marile puteri
Europa trebuie să își regândească modelul de integrare dacă dorește să își păstreze relevanța pe scena internațională. Acesta este principalul mesaj transmis de Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și fost prim-ministru al Italiei, în cadrul unei ceremonii desfășurate luni la Universitatea din Leuven, Belgia, unde a primit titlul de doctor honoris causa.
Europa, între stagnare și progres diferențiat
„Țările UE nu ar trebui să se teamă să se integreze la viteze diferite dacă acest lucru este necesar pentru a obține o poziție crucială pe scena mondială”, a afirmat Draghi, pledând pentru o abordare flexibilă a procesului de integrare europeană. În viziunea sa, statele membre trebuie să avanseze acolo unde există voință politică reală și oportunitate concretă de acțiune: „Trebuie să luăm măsurile posibile în prezent, împreună cu partenerii care sunt cu adevărat dispuși, în domeniile în care se pot face progrese în prezent”.
Discursul său a evidențiat că forța reală a Uniunii Europene s-a manifestat doar acolo unde statele membre au ales să își pună în comun suveranitatea și competențele. „Puterea necesită ca Europa să treacă de la confederație la federație”, a subliniat Draghi, adăugând că în domenii precum politica monetară, comerțul sau piața unică, blocul comunitar este tratat ca o veritabilă putere globală.
„Unde Europa s-a federat, [cum ar fi] în comerț, în concurență, în piața unică, în politica monetară, suntem respectați ca putere și negociem ca una singură”, a arătat el, evocând succese recente precum acordurile comerciale cu India și America Latină.
Provocările geopolitice și riscul irelevanței
Apelul lansat de Draghi survine într-un context internațional tensionat, în care Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni crescute din partea unor actori globali precum SUA și China, dar și cu agresiunea continuă a Rusiei în Ucraina. În acest climat de incertitudine, Europa riscă să piardă teren atât strategic, cât și economic.
„Acesta este un viitor în care Europa riscă să devină subordonată, divizată și dezindustrializată în același timp, iar o Europă care nu își poate apăra interesele nu își va păstra valorile mai mult timp”, a avertizat Draghi.
El a punctat că principalele vulnerabilități ale Uniunii se regăsesc exact în acele domenii în care statele membre au ales să păstreze controlul național: apărarea, politica industrială și afacerile externe. În lipsa unei viziuni comune și a unei capacități de acțiune coordonată, „suntem tratați ca un ansamblu lax de state de dimensiuni medii care trebuie divizate și tratate în consecință”.
Unitate prin rezistență: cazul Groenlandei
Un exemplu pozitiv, în opinia lui Draghi, este modul în care Uniunea Europeană a ales să reacționeze în fața presiunilor exercitate de Statele Unite asupra Groenlandei. În loc să cedeze, Europa a ales să adopte o poziție fermă.
„Stând uniți în fața amenințării directe, europenii au descoperit solidaritatea care anterior părea inaccesibilă”, a afirmat fostul oficial european, sugerând că presiunea externă poate acționa ca un catalizator pentru coeziunea internă.
O viziune pentru viitorul competitiv al Europei
Mario Draghi urmează să participe, săptămâna viitoare, la o reuniune informală a liderilor europeni axată pe viitorul competitivității UE. Împreună cu un alt fost prim-ministru italian, Enrico Letta, el va contribui la conturarea direcției economice a Uniunii.
Ambii foști lideri și-au expus recent propunerile în două rapoarte strategice, considerate piloni ai celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene. Raportul Draghi se axează pe consolidarea capacității economice și industriale a UE, în timp ce Letta a abordat reforma pieței unice.
Integrare diferențiată, dar convergentă
Discursul lui Draghi aduce în prim-plan o dilemă fundamentală pentru viitorul Uniunii Europene: cum să avanseze într-un mod coerent într-un peisaj geopolitic tot mai complex, păstrând în același timp unitatea și valorile fondatoare. Ideea unei Europe cu mai multe viteze nu este nouă, dar este relansată acum în termeni practici, ca o soluție pentru a preveni irelevanța.
Prin chemarea la o federalizare mai profundă în domenii cheie, Draghi sugerează că Europa trebuie să își asume riscuri politice pentru a putea câștiga influență strategică. Alternativa este stagnarea și fragmentarea, într-o lume dominată de blocuri mari și coezive.
Sursă foto: AP
