Emmanuel Macron caută al șaselea prim-ministru – Anunțul vine după demisia lui Sébastien Lecornu, care a părăsit funcția la doar câteva zile de la formarea cabinetului, într-un moment în care lipsa stabilității politice afectează credibilitatea Franței în fața investitorilor și piețelor financiare.
Lecornu pleacă, Macron caută o ieșire din blocaj
Biroul președintelui Macron a confirmat miercuri seară că noul prim-ministru va fi desemnat în decurs de două zile. Lecornu, care a condus discuții intense timp de două zile pentru a găsi o soluție la criza politică, și-a depus demisia luni, alături de întregul său guvern – marcând cea mai scurtă guvernare din istoria recentă a Franței.
Blocajul legislativ și dificultatea adoptării unui buget de austeritate, solicitat de investitori preocupați de creșterea deficitului public, au amplificat tensiunile. „The question that is posed today is whether there are enough people who are responsible,” a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Aurore Bergé, la postul RTL. „I think this is the last chance.”
Potrivit lui Lecornu, următorul prim-ministru ar trebui să fie o figură neutră, neasociată cu mișcarea prezidențială și fără ambiții electorale pentru prezidențialele din 2027.
Posibili succesori: Cazeneuve, Moscovici sau Borloo
Printre numele vehiculate în mediile politice se numără fostul premier socialist Bernard Cazeneuve, președintele Curții de Conturi Pierre Moscovici și centristul Jean-Louis Borloo, un veteran respectat al vieții politice franceze.
După noi consultări cu liderii principalelor partide, Lecornu a declarat că majoritatea parlamentarilor se opun organizării de alegeri anticipate și că, deși dificil, există o cale pentru adoptarea bugetului până la finalul anului.
Totuși, reforma pensiilor din 2023, care crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, continuă să fie o sursă de nemulțumire. Stânga franceză cere abrogarea sau suspendarea legii, pe care o consideră injustă și antisocială.
Borloo, favoritul moderaților – între echilibru și reformă
Bruno Retailleau, liderul republicanilor și fost ministru de interne, a declarat că a discutat joi dimineață cu Jean-Louis Borloo, lăudându-l pentru „caracterul disruptiv” și pentru faptul că „nu este de stânga”. Retailleau a subliniat că Borloo nu este perceput nici ca apropiat al președintelui Macron.
„In this political crisis, we must not exacerbate the democratic malaise,” a spus Retailleau în cadrul unui summit Politico, adăugând că partidul prezidențial, slăbit după pierderile electorale din anul precedent, nu ar trebui să fie suprarereprezentat în viitorul guvern.
Între timp, Jordan Bardella, președintele formațiunii de extremă dreapta Adunarea Națională, a reiterat cererea partidului său pentru organizarea de noi alegeri parlamentare. Manuel Bompard, lider al formațiunii radicale La France Insoumise, a mers mai departe, cerând demisia lui Macron.
Îngrijorare economică și dorință de stabilitate
Pe străzile Parisului, cetățenii privesc cu oboseală și scepticism criza politică prelungită. „Well, having a prime minister who stays in office would be a good start, I think,” a spus Mathilde Marcel, 40 de ani. „And then, obviously, things need to move forward and reforms need to be implemented.”
Tensiunile de pe scena politică au provocat neliniște pe piețele financiare, deși obligațiunile franceze au păstrat câștigurile din ziua precedentă, pe fondul speranței că un compromis bugetar poate fi atins și că alegerile anticipate vor fi evitate.
Franța, între reformă și fragilitate politică
Căutarea celui de-al șaselea prim-ministru sub președinția lui Macron reflectă o criză profundă de leadership și încredere politică într-o țară obișnuită cu instabilitatea guvernamentală, dar nu la un asemenea nivel.
Citește și: Copiii din Gaza mor de foame
Fie că viitorul premier va fi un tehnocrat independent sau un veteran al politicii, miza rămâne aceeași: stabilizarea guvernului și recâștigarea sprijinului public într-un moment în care reformele economice sunt mai urgente ca oricând.
Sursă foto: reuters
