Europa în alertă – Crima organizată folosește tehnologia pentru a recruta tineri și a eluda legea
În ultimele luni, bande de tineri au semănat haos în Suedia și Danemarca, implicându-se în acte de violență extremă, de la omoruri până la explozii. Potrivit ministrului danez al Justiției, Peter Hummelgaard, nu doar armele și explozibilii alimentează acest val de criminalitate, ci și smartphone-urile, care facilitează comunicarea între infractori.
„Asistăm la o nouă formă de criminalitate ca serviciu: grupări infracționale organizate folosesc platforme digitale pentru a angaja minori din Suedia care să comită infracțiuni grave în Danemarca — omoruri, tentative de omor, explozii”, a declarat Hummelgaard într-un interviu pentru POLITICO. Tehnologia a simplificat semnificativ procesul de recrutare și coordonare, oferindu-le infractorilor acces rapid la un public numeros și permițându-le să acționeze în timp real.
Autoritățile daneze avertizează că rețelele criminale folosesc aceste instrumente digitale nu doar pentru violență, ci și pentru activități precum difuzarea de pornografie infantilă, spălarea banilor și traficul de droguri. În special îngrijorătoare este recrutarea tinerilor într-un stil de viață infracțional.
În acest context, tehnologia criptată end-to-end, considerată esențială pentru protejarea intimității în comunicarea digitală, a devenit un obstacol major pentru anchetatori. Europol avertizează că lipsa accesului legal la aceste comunicări înseamnă că poliția lucrează „cu ochii închiși”.
Pe fondul creșterii criminalității cibernetice, Franța a propus o lege care ar putea limita criptarea, în timp ce țări precum Spania și Regatul Unit au început confruntări directe cu giganți tech, precum Apple, din cauza criptării datelor. Danemarca, care va prelua în curând președinția Consiliului UE, are un rol important în promovarea unui regulament european privind combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor (CSAM), care ar putea obliga platformele digitale să monitorizeze conținutul — inclusiv conversațiile criptate.
Comisia Europeană sprijină inițiativa și intenționează să lanseze o nouă legislație privind păstrarea datelor, care ar stabili ce tipuri de informații trebuie stocate de platforme precum WhatsApp și pentru cât timp. Strategia de securitate internă a fost prezentată de doi oficiali de rang înalt din Partidul Popular European: Henna Virkkunen și Magnus Brunner.
Aceste propuneri legislative au generat însă o reacție puternică din partea activiștilor pentru drepturi digitale, experților în securitate cibernetică și unor guverne care susțin protejarea vieții private. Potrivit Matthew Hodgson, cofondatorul protocolului securizat Matrix, subminarea criptării afectează în primul rând oamenii obișnuiți și îi forțează pe infractori să se mute pe platforme criptate operate din afara jurisdicției europene. „Este o idee naivă și periculoasă”, a spus el.
Meredith Whittaker, președinta aplicației Signal, a declarat că ar prefera să părăsească o țară decât să colaboreze cu autoritățile într-un mod care compromite securitatea utilizatorilor. „Criptarea fie funcționează pentru toți, fie nu funcționează pentru nimeni”, a avertizat ea.
Ministrul Hummelgaard nu se arată îngrijorat de un posibil exit al Signal din Danemarca: „Trebuie să ne întrebăm dacă putem sau nu trăi fără anumite tehnologii și platforme”, a comentat el.
În lipsa unei soluții legislative clare, autoritățile recurg la metode alternative: infiltrarea rețelelor criminale digitale, accesarea metadatelor și compromiterea platformelor folosite exclusiv în scopuri ilegale, precum Encrochat. Însă dorința de a avea acces direct la mesajele criptate persistă.
Susținătorii acestui acces susțin că se pot crea metode sigure care să permită investigarea criminalilor fără a afecta confidențialitatea publicului larg. Experții în tehnologie contrazic însă această viziune, avertizând că orice „ușă din spate” creată pentru autorități ar putea fi folosită și de actori malițioși.
În acest moment, Europa pare să se afle la o răscruce: fie va adopta politici dure care ar oferi poliției instrumentele necesare, fie va continua confruntarea cu apărătorii vieții private. Ella Jakubowska, directoare de politici la EDRi, rezumă impasul astfel: „Este ca și cum am da cu capul de un zid de cărămidă.”
Sursa foto: Oscar Olsson/TT News Agency/AFP via Getty Images
