Europa își sabotează propriul front: frica Belgiei blochează miliardele pentru Ucraina și expune slăbiciunea UE. Europa amână decizia crucială pentru Ucraina: între prudența belgiană și oboseala strategică a Uniunii
Uniunea Europeană intră într-o nouă fază de oboseală politică în privința sprijinului pentru Ucraina. Împrumutul de 140 de miliarde de euro, menit să asigure stabilitatea financiară a Kievului, rămâne blocat din cauza opoziției Belgiei, care cere ca activele rusești înghețate să fie folosite pentru finanțare. Această poziție, deși justificată prin prudență juridică și protejarea intereselor naționale, riscă să transmită un mesaj de fragmentare și indecizie în cel mai critic moment al războiului.
Premierul belgian Bart De Wever, lider al naționaliștilor flamanzi, a reușit să dilueze concluziile summitului de la Bruxelles, transformând o decizie iminentă într-o amânare politică elegantă. El argumentează că Belgia, care găzduiește cea mai mare parte a activelor rusești prin intermediul companiei financiare Euroclear, ar suporta riscuri financiare și juridice disproporționate. Pentru De Wever, scenariul în care contribuabilii belgieni ar fi responsabili pentru pierderi generate de un astfel de mecanism este „complet nebunesc”.
Pe fond, disputa nu este doar despre finanțe, ci despre credibilitatea geopolitică a Uniunii. Într-o perioadă în care Washingtonul își reduce tonul angajamentului față de Ucraina, iar Donald Trump adoptă o poziție ambiguă față de Moscova, Europa se vede obligată să-și asume un rol de lider. În loc de coerență, Bruxelles-ul oferă însă o imagine a negocierilor lente, a limbajului de compromis și a lipsei unei direcții ferme.
Deși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, insistă că riscurile sunt „gestionabile”, iar Christine Lagarde garantează stabilitatea financiară a mecanismului, Belgia nu pare convinsă. Argumentul său e simplu și puternic: dacă sistemul dă greș, cine va plăti factura? Niciun stat membru nu s-a arătat dispus să ofere o garanție colectivă, ceea ce a amplificat reticența Bruxelles-ului față de implementarea rapidă a planului.
Pentru moment, soluția de compromis oferă doar un respiro politic, nu o rezolvare. Comisia Europeană a fost „invită” să exploreze opțiuni, dar mandatul său real rămâne vag. Practic, Europa a cumpărat timp, însă timpul lucrează împotriva sa.
Fiecare lună de indecizie subminează capacitatea UE de a se prezenta ca un actor strategic coerent. Într-o lume în care sprijinul pentru Ucraina devine tot mai condiționat de calcule interne, liderii europeni riscă să confunde prudența cu paralizia. Iar într-un conflict de uzură, ezitarea poate costa mai mult decât orice împrumut.
Sursa foto: Nicolas Tucat/Getty Images
