Nouă lideri europeni cer revizuirea Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru a permite expulzarea mai facilă a migranților care comit infracțiuni.
Un grup format din nouă lideri europeni, printre care premierul italian Giorgia Meloni și șefa guvernului danez Mette Frederiksen, solicită reinterpretarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, argumentând că aceasta limitează în mod excesiv capacitatea statelor de a gestiona problema migrației ilegale și de a proteja securitatea internă.
Într-o declarație comună, semnatarii reclamă faptul că Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care are rolul de a aplica Convenția, și-a extins atribuțiile într-o manieră care, în opinia lor, depășește spiritul inițial al documentului semnat în 1950. Aceștia solicită o reformulare a modului în care sunt interpretate drepturile omului, astfel încât să existe o mai mare marjă de apreciere pentru statele membre în cazurile în care este necesară expulzarea cetățenilor străini implicați în fapte penale.
„Dorim să deschidem o dezbatere politică asupra relevanței convențiilor europene care au fost redactate în alte vremuri și care nu mai reflectă pe deplin realitățile actuale, în special în contextul presiunii migratorii masive,” a declarat premierul italian Giorgia Meloni. Demersul este susținut și de lideri din Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.
Statele semnatare susțin că interpretarea actuală a CEDO împiedică returnarea migranților care au comis infracțiuni, pe motiv că ar putea fi expuși la tratamente inumane sau degradante în țările de origine – un drept fundamental garantat de articolul 3 din Convenție.
În practică, acest lucru înseamnă că inclusiv persoanele condamnate pentru infracțiuni grave, precum trafic de droguri, viol sau tâlhărie, pot rămâne pe teritoriul statelor europene dacă returnarea lor ar însemna o încălcare a drepturilor fundamentale. Liderii europeni cer o reevaluare a acestui echilibru între protecția drepturilor individuale și siguranța colectivă.
Un exemplu citat frecvent de autoritățile naționale îl constituie imposibilitatea de a expulza cetățeni străini condamnați penal, în cazuri în care instanțele europene au considerat că țările de origine sunt nesigure. De exemplu, Franța și Germania s-au confruntat cu cazuri în care autorii unor atacuri teroriste sau agresiuni grave nu au putut fi expulzați din cauza deciziilor CEDO. Acest fapt, duce la dorința care privește expulzarea mai facilă a migranților și a alimentat percepția că legislația europeană protejează infractorii în detrimentul cetățenilor onești.
Totodată, statele semnatare doresc ca legislația europeană să țină cont de noile metode de „migrație instrumentalizată”, folosite de regimuri ostile. Lituania, de exemplu, a dat în judecată Belarusul la Curtea Internațională de Justiție, acuzând regimul lui Aleksandr Lukașenko că folosește migranții ca armă geopolitică, facilitând trecerile ilegale ale frontierei pentru a destabiliza țările vecine și a crea tensiuni în interiorul UE.
Liderii europeni solicită: Mai multă autonomie în decizia de expulzare a străinilor care comit infracțiuni, fără a fi blocați automat de riscurile invocate în țările de origine; Un mecanism european de monitorizare pentru migranții care nu pot fi expulzați, dar care pot reprezenta un pericol pentru securitatea publică; Recunoașterea „migrației forțate ca formă de agresiune” în cazurile în care state terțe folosesc fluxuri migratorii în scopuri politice sau militare; Revizuirea jurisprudenței CEDO pentru a asigura o mai bună echilibrare a drepturilor individuale cu nevoia de securitate națională și ordine publică.
Demersul celor nouă lideri este privit cu suspiciune de organizațiile pentru drepturile omului, care avertizează asupra riscului de subminare a protecției internaționale a drepturilor fundamentale. Amnesty International și Human Rights Watch au criticat astfel de inițiative în trecut, considerând că revizuirea CEDO ar putea deschide ușa abuzurilor și discriminării împotriva migranților.
Totuși, pe fondul creșterii naționalismului, al presiunii politice generate de valurile migratorii și al nemulțumirii publice față de gestionarea acestora, discuțiile despre reformarea sau reinterpretarea Convenției câștigă teren în tot mai multe capitale europene.
Sursa foto: Frederick Florin/AFP
Să auzim de bine!
