Franța punct strategic își mărește importurile de gaz natural lichefiat rusesc, complicând obiectivul UE de reducere a dependenței energetice de Moscova. În ciuda eforturilor Uniunii Europene de a reduce dependența energetică față de Rusia, Franța și-a crescut importurile de gaz natural lichefiat rusesc cu 81% între 2023 și 2024, plătind Moscovei 2,68 miliarde de euro, potrivit unui raport publicat de Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA) și citat de AFP.
Creșterea semnificativă a importurilor franceze este atribuită capacităților sale extinse de regazificare, Franța fiind una dintre cele mai bine echipate țări europene în acest sector, cu cinci terminale specializate. Potrivit Anei Maria Jaller-Makarewicz, analistă la IEEFA, această infrastructură îi permite Franței să joace un rol central în redistribuirea gazului în Europa, iar o parte din gazul natural lichefiat importat ar putea fi redirecționat către Germania, care, până în 2022, nu dispunea de terminale proprii și încă are o capacitate de import la jumătate față de Franța.
Franța, punct strategic pentru importurile europene de gaz natural lichefiat rusesc. Conform raportului IEEFA, 85% din importurile europene de gaz natural lichefiat rusesc ajung prin Franța, Spania și Belgia, ceea ce subliniază rolul esențial al acestor state în lanțul de aprovizionare cu gaz al continentului. Terminalul Dunkerque, unul dintre cele mai mari din Franța, a primit anul trecut 27% din importurile europene de gaz natural lichefiat provenit din Rusia.
După începerea războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a încercat să reducă dependența de gazul rusesc livrat prin conducte, majoritatea acestora fiind închise sau afectate de sancțiuni și conflict. În locul acestora, blocul comunitar s-a orientat către gaz natural lichefiat transportat pe cale maritimă, care necesită infrastructură specializată pentru regazificare și distribuție prin rețelele europene.
Analiza realizată de IEEFA indică faptul că o treime din livrările de gaz natural lichefiat care ajung în Franța provin din Rusia, o treime din SUA, iar aproximativ 17% din Algeria. Această realitate pune sub semnul întrebării obiectivul Comisiei Europene de a elimina complet gazul rusesc din aprovizionarea Europei până în 2027.
„Trebuie să continuăm să reducem cererea de gaz”, avertizează Ana Maria Jaller-Makarewicz, subliniind că reducerea consumului este esențială pentru atingerea acestui obiectiv.
În timpul crizei energetice din 2022, Franța a reușit să își reducă consumul de gaze cu 20%, însă, începând cu 2024, cererea nu a mai continuat să scadă, ceea ce ridică semne de întrebare privind durabilitatea acestor măsuri.
Potrivit raportului, anumite politici de eficiență energetică au fost relaxate, în special în ceea ce privește izolarea termică a clădirilor, un factor esențial pentru reducerea consumului de gaze în perioadele reci.
În același timp, industria europeană își continuă investițiile în infrastructura de gaz natural lichefiat, construind noi terminale de regazificare, în special în Germania, unde proiectele inițiate după criza energetică sunt în plină desfășurare.
Deși Uniunea Europeană și-a stabilit obiective ambițioase privind reducerea dependenței de gazul rusesc, realitatea pieței energetice arată că Rusia continuă să fie un furnizor major, iar Franța – una dintre principalele porți de intrare a gazului natural lichefiat rusesc în Europa. Fără măsuri mai stricte de reducere a consumului și diversificare a surselor de aprovizionare, obiectivul de eliminare a gazului rusesc până în 2027 rămâne dificil de atins.
Sursa foto: energy.ec.europa.eu
