Germania respinge propunerea de condiționare a fondurilor UE de eticheta „Made in Europe”: Berlinul optează pentru deschidere și parteneriate globale
Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a respins ferm o propunere avansată de comisarul european pentru industrie, Stephane Sejourne, privind legarea alocării fondurilor publice europene de criterii restrictive de producție sub eticheta „Made in Europe”. Reiche a subliniat că izolarea economică nu poate reprezenta răspunsul Europei la provocările competitivității globale.
„Răspunsul european la provocările concurențiale internaționale nu poate fi izolarea”, a declarat oficialul german, citată sâmbătă. Potrivit acesteia, soluțiile reale pentru consolidarea economiei europene constau în „reguli simple, procese de investiții accelerate și reducerea concretă a birocrației”.
„Made with Europe”, nu „Made in Europe”
Reiche a pledat pentru o abordare mai flexibilă și deschisă în relațiile economice internaționale, afirmând că Germania susține un model de cooperare: „Abordarea noastră este ‘Made with Europe’. Ne bazăm pe propriile noastre puncte forte și le combinăm cu parteneri comerciali de încredere din întreaga lume. Așa putem face Europa competitivă.”
Declarația ministrului vine ca reacție la articolul publicat de Stephane Sejourne în mai multe publicații europene, în care comisarul propune ca firmele care beneficiază de fonduri publice – prin licitații, ajutoare de stat sau alte forme de sprijin – să fie obligate să realizeze o parte substanțială a producției „pe sol european”.
O viziune industrială europeană în dezbatere
În articolul său, Sejourne a susținut necesitatea unei preferințe industriale europene clare, mai ales în sectoarele strategice, pledând pentru aplicarea aceluiași principiu și în cazul investițiilor directe străine. „Trebuie să instituim, o dată pentru totdeauna, o veritabilă preferință europeană în sectoarele noastre cele mai strategice”, a scris comisarul.
Propunerea vine într-un moment în care Uniunea Europeană își regândește politicile industriale în contextul presiunii concurențiale venite din partea marilor economii, în special SUA și China. Printre temele principale de dezbatere se află autonomia strategică, securizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependențelor externe în industrii cheie precum energia, tehnologia sau materiile prime critice.
Berlinul cere competitivitate prin eficiență, nu prin protecționism
Poziția exprimată de Katherina Reiche reflectă linia tradițională a Berlinului, care favorizează deschiderea piețelor și menținerea legăturilor comerciale globale. Pentru Germania, cea mai mare economie a UE, competitivitatea nu trebuie construită pe bariere, ci pe stimularea investițiilor și reducerea poverii administrative pentru companii.
Această diferență de viziune între Berlin și Bruxelles va alimenta cu siguranță discuțiile din cadrul summit-ului european de săptămâna viitoare, unde liderii UE vor aborda teme centrale precum competitivitatea, comerțul și viitorul politicii industriale europene.
În contextul globalizării și al transformărilor rapide ale economiei mondiale, Europa se află în fața unei alegeri strategice: să închidă granițele economice în numele autonomiei sau să își întărească poziția prin parteneriate și flexibilitate. Pentru moment, Germania pare să fi ales clar direcția.
Sursă foto: Sven Hoppe/dpa
