Grecia lansează o transformare drastică în apărare, astfel premierul Kyriakos Mitsotakis a descris această strategie drept „cea mai drastică transformare din istoria forțelor armate grecești”, într-un discurs ținut miercuri în parlament.
Doi piloni centrali: tehnologie și industria locală
Noua strategie se bazează pe:
1.Integrarea tehnologiilor avansate în apărare.
2.Implicarea industriei grecești de apărare în programele de înarmare.
„Lumea se schimbă într-un ritm imprevizibil”, a afirmat Mitsotakis. „Ne confruntăm acum cu un alt tip de război decât cel cu care eram obișnuiți – cel puțin tipul pentru care erau pregătite forțele noastre armate.”
Context regional și presiuni externe
Planul vine în contextul:
-Ieșirii Greciei din criza financiară de un deceniu.
-Rivalității cu Turcia, care împinge Atena să țină pasul cu progresele în domeniul apărării.
-Presiunilor NATO, în special din partea fostului președinte american Donald Trump, care a cerut aliaților să aloce minimum 2% din PIB pentru apărare. Grecia depășește deja acest prag, cheltuind peste 3% din PIB – dublu față de media UE.
Critica la adresa Europei
Mitsotakis a reproșat UE„naivității geopolitice”:
„Europa a fost naivă din punct de vedere geopolitic și nu a reușit să înțeleagă contextele geopolitice.”
Citește și: A început războiul economic
A citat și o declarație a lui Trump din 2017:
„În 2017, președintele de atunci și actualul președinte al SUA, în modul său particular de exprimare, a spus un mare adevăr: că, după căderea Zidului Berlinului și prăbușirea socialismului, Europa și-a cedat obligațiile de apărare Statelor Unite, fără ca UE să își îndeplinească obligațiile față de NATO.”
Premierul a adăugat:
„Europa nu poate pretinde astăzi și spune în această junglă că este un erbivor în mijlocul carnivorelor.”
Noile achiziții militare
Până în 2036, Grecia va investi în:
-Sisteme cibernetice
-Drone și vehicule fără pilot
-Muniții de pândă
-Un satelit de comunicații
-„Scutul lui Ahile” – un sistem antirachetă, antiaerian și antidronă
Mitsotakis a subliniat că implicarea industriei locale este „o condiție ne negociabilă” pentru orice investiție majoră.
Flexibilitate bugetară, dar fără excese
Comisia Europeană a aprobat invocarea clauzei de scăpare națională, permițând Greciei să excludă cheltuielile militare din calculul deficitului bugetar.
Cu toate acestea, Mitsotakis a avertizat:
„Judecătorul final sunt piețele și sustenabilitatea datoriei noastre. Flexibilitatea trebuie utilizată cu moderație pentru a nu deraia de pe calea noastră.”
Poziția față de inițiativele UE
Grecia sprijină planul de apărare al președintei Ursula von der Leyen, dar nu se alătură eforturilor altor țări dinEuropa de Sud care cer subvenții directe pentru cheltuielile militare, evitând împrumuturile.
Mitsotakis a propus un fond european comun pentru proiecte de apărare, precum un scut antirachetă continental, dar a recunoscut: „Nu am ajuns încă acolo.”
Creșteri salariale și tensiuni politice
Grecia lansează o transformare drastică în apărare, astfel săptămâna trecută, oficialii au anunțat prima majorare salarială pentru militari din ultimii 14 ani, pentru a atrage tineri talentați.
Măsura a stârnit controverse în partidul de guvernământ Noua Democrație, unde unii politicieni cer extinderea creșterilor la alte categorii de personal. Mitsotakis a promis noi măsuri în septembrie, dar a insistat:
„Flexibilitatea fiscală nu ar trebui să conducă la excese. Nu numai pentru că piețele ne urmăresc îndeaproape, dar și pentru că performanța generală a economiei este un factor crucial pentru securitate și stabilitate.”
Concluzie
Planul de 25 de miliarde de euro marchează o reorientare majoră a politicii grecești de apărare, combinând modernizarea militară cu priorități economice, într-un context geopolitic tot mai tensionat.
Sursă foto: Theophile Bloudanis/Getty Images
