Guvernul italian manifestă rezerve în cercuri private cu privire la fezabilitatea atingerii obiectivului NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare, în ciuda mesajelor publice optimiste. Deși executivul de la Roma susține că acest prag poate fi atins prin reclasificarea unor cheltuieli civile deja existente, precum cele pentru Poliția Financiară sau Garda de Coastă, doi oficiali italieni implicați în negocierile bugetare au exprimat îndoieli serioase că această abordare va fi acceptată de Comisia Europeană sau de NATO.
Aceste incertitudini apar într-un moment în care Statele Unite, sub conducerea președintelui Donald Trump, cresc presiunea asupra aliaților NATO pentru a-și majora substanțial bugetele de apărare, sugerând chiar un nou obiectiv de 5% din PIB. Ministrul italian de Finanțe, Giancarlo Giorgetti, a declarat recent că Italia va reuși să ajungă la 2% până la finalul anului 2025, fără a crește efectiv cheltuielile, ci printr-un artificiu contabil ce include infrastructuri adiacente sectorului apărării.
Această metodă ar permite guvernului să evite redistribuirea fondurilor de la domenii sensibile, precum sistemul public de sănătate, deja sub presiune, către armată. Totuși, validitatea juridică a acestei reclasificări rămâne incertă, iar oficialii de la Bruxelles și din cadrul NATO ar putea contesta temeiul legal, mai ales în condițiile în care se preconizează o revizuire a standardelor contabile aplicabile în evaluarea cheltuielilor de apărare ale statelor membre.
Camera Deputaților din Italia urmează să dezbată joi noile proiecții bugetare prezentate de Giorgetti, dar perspectivele unui acord clar cu UE și NATO rămân neclare. Conform surselor citate de Politico, Italia se așteaptă să se confrunte cu presiuni intense la summit-ul NATO din iunie, atât din partea administrației Trump, cât și din partea Bruxelles-ului, pentru a-și crește angajamentele financiare reale.
Oficialii italieni recunosc că presiunile internaționale sunt inevitabile și că Roma ar putea fi nevoită să reducă bugetele altor sectoare pentru a mobiliza fonduri noi dedicate apărării. Există și posibilitatea ca Italia să atingă simbolic pragul de 2%, doar pentru a-l reduce ulterior, concentrându-se mai degrabă pe menținerea capacității operaționale a forțelor armate.
Unul dintre oficialii implicați a remarcat că această strategie de „contabilitate creativă” a fost concepută pentru a trece, cel puțin temporar, de rigorile controlului european. Italia ar putea adopta o abordare strategică, direcționând fonduri către achiziții de armament din SUA, o mișcare ce ar putea satisface Washingtonul, în timp ce menține cheltuielile interne în limite mai prudente, evitând investițiile masive în personal sau în domenii cu dublă utilizare.
Creșterea bugetului pentru apărare a devenit un subiect esențial pentru guvernul de la Roma, în condițiile în care angajamentul SUA față de securitatea europeană devine tot mai incert, iar Trump solicită o mai mare contribuție din partea statelor membre NATO. Săptămâna trecută, premierul Giorgia Meloni a inclus majorarea cheltuielilor pentru apărare într-un pachet mai larg de propuneri adresate președintelui Trump, care vizează revitalizarea cooperării transatlantice și reducerea barierelor comerciale.
Totodată, tema cheltuielilor militare rămâne una extrem de sensibilă pe plan intern. Într-o țară afectată de măsuri de austeritate și de constrângeri bugetare, impulsul pentru reînarmare este privit cu reticență. Deși Italia are una dintre cele mai scăzute rate de cheltuieli pentru apărare din UE, doar 1,49% din PIB în 2024, este, în același timp, una dintre țările aflate sub supravegherea strictă a Comisiei Europene, din cauza deficitului public ridicat, agravat în perioada pandemiei.
Comisia Europeană a propus ca anumite cheltuieli militare, de până la 1,5% din PIB, să fie exceptate de la calculele privind deficitul bugetar. Cu toate acestea, Giorgetti a anunțat că guvernul italian va respinge această opțiune și va continua să includă infrastructura civilă în strategia sa contabilă pentru a atinge ținta NATO.
Sursa foto: Martin Divisek/EPA-EFE
Să auzim de bine!
