Hotărâre istorică a CIJ, Curtea Internațională de Justiție, Statele pot fi trase la răspundere pentru daunele provocate de schimbările climatice
Curtea Internațională de Justiție a emis o opinie consultativă de importanță istorică, deschizând calea pentru ca statele să poată intenta acțiuni în justiție unele împotriva altora în cazuri legate de daune provocate de schimbările climatice. Deși avizul CIJ nu are caracter obligatoriu, el ar putea transforma radical modul în care dreptul internațional abordează criza climatică.
Potrivit Curții, statele au obligația legală, conform dreptului internațional, de a preveni daunele semnificative aduse mediului și de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră în concordanță cu principiul „responsabilității comune, dar diferențiate”. În plus, CIJ a afirmat că statele pot fi considerate răspunzătoare pentru daunele climatice suferite de alte țări, inclusiv pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale populațiilor afectate – cum ar fi dreptul la viață, sănătate și locuire.
Cererea de emitere a unui aviz consultativ a fost depusă în 2023 de un grup de peste 130 de state, la inițiativa Insulelor Vanuatu și altor națiuni din Pacificul de Sud, care se confruntă cu efectele devastatoare ale crizei climatice – de la creșterea nivelului mărilor la distrugerea recifelor de corali și a infrastructurii esențiale.
Pentru aceste țări, hotărârea este considerată o victorie istorică și o validare juridică a suferințelor pe care le îndură în ciuda contribuției minime la poluarea globală. În declarațiile de după decizie, liderii din Pacific au subliniat că aceasta le oferă o nouă pârghie în lupta pentru justiție climatică.
Hotărârea ar putea avea implicații semnificative pentru marile economii industrializate, precum Statele Unite, China, India, Rusia și Uniunea Europeană, care sunt printre cei mai mari emițători istorici de carbon. Ea deschide posibilitatea ca aceste țări să fie chemate în fața tribunalelor internaționale pentru despăgubiri cerute de state afectate de dezastre climatice, cum ar fi seceta, inundațiile sau migrația forțată.
De asemenea, opinia CIJ ar putea influența deciziile viitoare ale Curții Penale Internaționale, ale tribunalelor regionale sau chiar ale instanțelor naționale care se confruntă cu procese climatice tot mai numeroase intentate de cetățeni, ONG-uri sau guverne locale.
Deși un număr mare de țări au salutat decizia, unele state dezvoltate au exprimat rezerve sau opoziție deschisă. Acestea susțin că responsabilitatea climatică ar trebui să rămână în cadrul Acordului de la Paris, care nu prevede sancțiuni legale pentru nerespectarea angajamentelor și se bazează pe cooperare voluntară.
Statele Unite, în special, și-au exprimat îngrijorarea că decizia CIJ ar putea complica eforturile diplomatice și ar putea escalada conflictele geopolitice în loc să favorizeze consensul. Alte state europene au evitat poziționările directe, dar au subliniat nevoia de „abordări constructive și bazate pe dialog”.
Deși nu are caracter obligatoriu, hotărârea CIJ este prima de acest fel și reprezintă o cotitură în dreptul internațional al mediului. Ea nu doar că redefinește standardele de responsabilitate ale statelor, dar și oferă un instrument moral și juridic puternic pentru mișcările civice, guvernele vulnerabile și instanțele internaționale.
Este de așteptat ca, în lunile următoare, această opinie să influențeze summiturile ONU privind clima, să accelereze litigiile climatice și să pună presiune sporită pe statele care întârzie adoptarea de măsuri concrete pentru reducerea emisiilor.
Sursa foto: Dorka Bauer/ BBC
