Încrederea moldovenilor între speranță și nostalgie și dezamăgire
Datele sondajului realizat de iData confirmă o realitate paradoxală a politicii din Republica Moldova: scena rămâne dominată de un triunghi compus din Maia Sandu, Igor Dodon și Renato Usatîi, fiecare reprezentând o direcție diferită de orientare politică și geopolitică. Președinta Maia Sandu rămâne figura cu cea mai mare încredere, acumulând 21,8% din preferințele respondenților. Totuși, procentul său, departe de a fi majoritar, reflectă atât limitele mobilizării electoratului pro-european, cât și epuizarea capitalului de imagine după ani de confruntări interne și presiuni externe.
În contrast, Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, se menține pe poziția a doua cu 13,9%, chiar și după pierderea puterii. Sprijinul său se bazează în principal pe electoratul tradițional pro-rus, pe rețelele consolidate în teritoriu și pe nostalgia unei părți din societate pentru o relație mai strânsă cu Moscova. Reziliența sa sugerează că orientarea pro-rusă nu a dispărut, ci continuă să aibă o bază solidă, mai ales într-un context regional marcat de tensiuni între NATO și Rusia.
Pe locul trei, cu 4,7%, se situează Renato Usatîi, un politician perceput ca outsider, dar care reușește constant să capteze atenția publicului prin retorica sa populistă și anti-sistem. El devine o supapă pentru frustrarea celor care resping atât vectorul pro-european, cât și cel pro-rus, dar nu reușește să transforme acest capital într-un curent majoritar.
Interesant este că aproape 28% dintre respondenți declară că nu au încredere în niciun politician, iar alți 5,4% evită să răspundă. Acest gol de reprezentare exprimă o criză profundă de legitimitate a clasei politice moldovenești. Alegătorii nu găsesc lideri capabili să le inspire stabilitate și direcție clară.
Clasamentul secundar, unde apar nume precum Alexandr Stoianoglo, Irina Vlah sau Vladimir Voronin, arată o fragmentare suplimentară a electoratului. Este semnificativ că Ilan Șor, în ciuda condamnărilor și a exilului, continuă să fie perceput ca unul dintre cei mai activi politicieni. Aceasta subliniază cât de puternic se combină în Moldova populismul, structurile clientelare și lipsa alternativelor credibile.
În ansamblu, sondajul reflectă trei tendințe majore: persistența diviziunii geopolitice dintre Vest și Est, fragilitatea proiectului european în lipsa unor reforme tangibile care să îmbunătățească viața cetățenilor și menținerea unei neîncrederi structurale față de întreaga clasă politică. Republica Moldova rămâne prinsă într-un echilibru instabil, unde orice mișcare bruscă – internă sau externă – poate schimba rapid raportul de forțe.
Sursa foto:
