Entuziasm inițial în India pentru administrația Trump
India își redirecționează prioritățile – În februarie, în urma realegerii lui Donald Trump, India părea ferm ancorată în orbita americană. Premierul Narendra Modi a fost primul lider străin primit la Casa Albă, o vizită simbolică menită să reafirme apropierea dintre cele două capitale. În mod remarcabil, sondajele arătau că majoritatea indienilor aveau încredere în capacitatea liderului american de a „face ceea ce este corect”, în contrast cu percepțiile din Europa sau alte regiuni.
Pe străzile Indiei, optimismul era palpabil: tinerii visau la universitățile americane, oamenii de afaceri anticipau un acord comercial rapid, iar oficialii din domeniul apărării mizau pe alianța anti-China ca pe un pilon al securității regionale. După 25 de ani de eforturi bipartizane în SUA pentru a aprofunda relația cu India, revenirea lui Trump părea să deschidă o nouă etapă promițătoare.
De la promisiuni la dezamăgiri: relația bilaterală se deteriorează rapid
Optimismul s-a transformat însă rapid în frustrare. Începând din februarie, India a fost martora unor acțiuni americane percepute ca ostile: deportarea unor cetățeni indieni din SUA, urmată de impunerea unui tarif vamal de 26% asupra tuturor importurilor indiene în cadrul noii inițiative „Liberation Day” lansate de Trump.
Relațiile s-au deteriorat decisiv în mai, după un atac terorist în Kashmirul administrat de India, în urma căruia 26 de turiști și-au pierdut viața. Riposta New Delhiului împotriva Pakistanului a escaladat rapid, culminând cu atacuri asupra unei baze militare în apropierea unității pakistaneze care gestionează arsenalul nuclear. În ciuda riscului real de conflict nuclear, inițial, reacția Washingtonului a fost una distantă.
Vicepreședintele JD Vance a afirmat pentru Fox News: „Nu ne vom implica într-un război care, în esență, nu ne privește”. Ulterior, atât el, cât și secretarul de stat Marco Rubio au intervenit telefonic, contribuind la un acord de încetare a focului. Președintele Trump și-a revendicat imediat meritul pentru oprirea conflictului: „Am oprit un conflict nuclear. Cred că ar fi putut fi un război nuclear grav, milioane de oameni ar fi putut muri, așa că sunt foarte mândru de asta”.
Disputa privind medierea conflictului cu Pakistan
În timp ce Pakistanul a salutat intervenția americană, India a respins cu fermitate ideea că Washingtonul ar fi mediat acordul de pace. Oficialii indieni au insistat că soluția a fost convenită bilateral, în conformitate cu principiile de lungă durată ale politicii externe indiene, care respinge implicarea terților în disputele cu Islamabadul.
Situația a escaladat și mai mult în iunie, când, în cadrul unei convorbiri telefonice, Trump i-ar fi cerut lui Modi să-i acorde public meritul pentru încheierea conflictului și să accepte o invitație la Casa Albă în același timp cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. Modi a refuzat ambele propuneri, considerându-le inacceptabile din punct de vedere politic și diplomatic.
Aceasta a fost ultima conversație directă între cei doi lideri. Ulterior, administrația americană a adoptat o poziție dură în negocierile comerciale, iar președintele Trump a insistat ca orice acord final să fie încheiat direct între el și Modi. Dar liderul indian a înțeles că în spatele acestor presiuni se află o dorință de validare publică a rolului lui Trump în evitarea unui conflict major — o solicitare dificil de acceptat.
Sancțiuni comerciale selective și retorică ostilă
Pe fundalul acestor tensiuni, în august, Statele Unite au impus un nou tarif vamal de 25% asupra importurilor din India, ca răspuns la achizițiile de petrol rusesc făcute de New Delhi. Decizia a fost surprinzătoare: India fusese încurajată anterior să cumpere petrol rusesc atâta timp cât prețurile rămâneau sub plafonul de 60 de dolari pe baril stabilit de Occident. În plus, China — un cumpărător mult mai important de resurse energetice rusești — nu a fost vizată de nicio măsură similară.
„India este o economie moartă”, a declarat președintele Trump, o etichetare dură pentru o țară considerată până de curând un partener strategic esențial. Măsura a fost amplu criticată la nivel internațional, fiind considerată lipsită de logică economică, politică sau geostrategică.
Efecte imediate și repoziționare strategică
Răceala dintre cele două țări are deja efecte vizibile. Numărul studenților indieni înscriși la universități americane a scăzut cu 40-50% față de anul trecut, când atinsese un record de 300.000. Companiile indiene caută noi piețe de desfacere, impulsionate de acorduri comerciale recente cu Marea Britanie și, în curând, cu Uniunea Europeană.
Pe plan diplomatic, India își aprofundează relațiile cu Rusia, iar vizita lui Modi în China — prima în ultimii șapte ani — marchează o reorientare vizibilă a politicii externe. Tot mai mulți oficiali indieni reiau discursul despre „autosuficiență strategică”, iar ideea unei alinieri prea strânse cu Washingtonul este tot mai contestată în cercurile de la New Delhi.
Un parteneriat erodat de cereri unilaterale și presiuni simbolice
Pierderea unei relații construite cu atenție timp de un sfert de secol ilustrează fragilitatea parteneriatelor internaționale atunci când interesele strategice sunt subordonate agendelor personale sau simbolice. Dorința administrației Trump de a transforma fiecare reușită diplomatică într-un trofeu personal pare să fi subminat o relație bilaterală cu potențial real.
India rămâne un actor cheie în Asia și un contrabalans important pentru influența Chinei. Dar distanțarea de Washington și deschiderea către alți parteneri sugerează o recalibrare a poziției sale pe scena globală. Iar pentru Statele Unite, pierderea încrederii Indiei într-un moment de reașezare a ordinii internaționale ar putea avea implicații majore pe termen lung.
Sursă foto: EPA
