Home » Iran respinge negocierile nucleare și intensifică represiunea internă

Iran respinge negocierile nucleare și intensifică represiunea internă

Într-un context de presiuni externe și critici privind programul său nuclear, autoritățile de la Teheran au exclus orice reluare a negocierilor privind dosarul atomic și au declanșat o amplă campanie de reprimare internă. Sublinindu-se îngrijorarea față de potențiale tulburări, regimul a ordonat arestări în masă, executări și desfășurări militare sporite, în special în regiunile kurde, potrivit declarațiilor oficiale și relatărilor activiştilor.

by Cosmina N.
Iran respinge negocierile

Campanie de represiune pe fondul tensiunilor regionale

Iran respinge negocierile – La doar câteva zile după începerea atacurilor aeriene israeliene asupra unor obiective iraniene, forțele de securitate au demarat o campanie de arestări pe scară largă și au sporit prezența în orașe, în jurul punctelor de control. Scopul declarat al acțiunii a fost prevenirea oricărui semn de revoltă împotriva autorităților, după speranțele exprimate de unele grupuri exilate și oficiali israelieni privind declanșarea unei răscoale populare. Deși mulți iranieni critică politicile guvernului, nu au apărut proteste semnificative la nivel național.

Un înalt oficial din domeniul securității, împreună cu alţi doi responsabili familiarizați cu situația, au subliniat că autoritățile se concentrează asupra combaterii unor potențiale tulburări interne, cu accent pe zonele kurde. „Garda Revoluționară și unitățile paramilitare Basij au fost puse în stare de alertă, iar securitatea internă este acum prioritatea principală”, a precizat oficialul de rang înalt. În plus, autoritățile sunt îngrijorate de amenințarea reprezentată de „agenții israelieni, separatiștii etnici și Organizația Mujahideen a Poporului”, un grup de opoziție exilat cu istoric de operațiuni armate în Iran.

Puncte de control și arestări în masă

Activiștii pentru drepturile omului descriu o stare de teroare: mulţi dintre ei se ascund și evită orice contact public. Un activist din Teheran, care a fost deținut în timpul protestelor de masă din 2022, afirmă:

„Suntem extrem de precauți în acest moment, deoarece există o preocupare reală că regimul ar putea folosi această situație ca pretext.”

Potrivit organizației HRNA, de la începutul conflictului au fost înregistrați 705 de arestări cu acuzații politice sau de securitate. Mulți dintre cei reținuți sunt suspectați de „spionaj în favoarea Israelului”. Totodată, presa de stat iraniană a raportat că trei persoane au fost executate marți în Urmia, lângă granița cu Turcia, toate de etnie kurdă, conform organizației Hengaw. Ministerele de Externe și de Interne nu au oferit încă un punct de vedere oficial.

Mobilizare la granițe și măsuri în regiunile kurde

Un oficial în domeniul securității a detaliat desfășurarea trupelor la frontierele cu Pakistanul, Irakul și Azerbaidjanul, menită să blocheze infiltrarea „teroriștilor”. Alt responsabil a confirmat că „sute de persoane” au fost arestate. Minoritățile kurde și baluchi, majoritar sunnite, reprezintă de mult timp o sursă de nemulțumire față de regimul de la Teheran.

Reprezentanții celor trei facțiuni separatiste kurde din Irak raportează arestări și o prezență militară intensificată. Ribaz Khalili, din Partidul Democrat al Kurdistanului Iranian (KDPI), spune că, în termen de trei zile de la începerea loviturilor aeriene, unități ale Gărzii Revoluționare au ocupat școli, au efectuat percheziții domiciliare și au vizat suspecți și arme. În paralel, au fost evacuată o zonă industrială vecină cazarmelor și au fost închise drumurile principale pentru a asigura transportul de întăriri către Kermanshah și Sanandaj.

Citește și: Macron propune revenirea la ideea unui dialog cu Putin

O membră a Partidului Viața Liberă din Kurdistan (PJAK), sub numele de Fatma Ahmed, susține că peste 500 de opozanți au fost reținuți în provinciile kurde. Ahmed și un reprezentant al partidului Komala, vorbind sub protecția anonimatului, au descris puncte de control unde cetățenii sunt supuși perchezițiilor corporale și verificărilor telefoanelor și documentelor.

Perspective asupra evoluției situației

Pe termen scurt, măsurile dure vizează consolidarea puterii regimului și descurajarea oricărei opoziții, iar concentrarea pe frontiere sugerează temeri de destabilizare. În regiunea kurdă, unde tensiunile interetnice sunt adânc înrădăcinate, impactul represiunii ar putea alimenta un ciclu de violență și resentiment. În plan extern, izolarea diplomatică determinată de refuzul reluării negocierilor nucleare riscă să amplifice sancțiunile și presiunea internațională asupra Teheranului.

Sursă foto: Reuters

Related Articles

Leave a Comment