Luni, Trump a făcut public faptul că Washingtonul și Teheranul vor începe negocieri în Oman, o țară din Golful Persic care a servit anterior ca mediator între Occident și Republica Islamică.
Totuși, semnalele contradictorii continuă. Casa Albă a reiterat vineri amenințarea lui Trump, subliniind că Iranul „va plăti din greu” dacă refuză să renunțe la programul său nuclear.
Steve Witkoff, trimisul special american care va conduce delegația SUA, a declarat pentru Wall Street Journal că „linia roșie” a administrației este împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară, iar dezmembrarea programului nuclear iranian rămâne o cerință esențială. Totuși, el a lăsat deschisă posibilitatea unor „alte modalități de compromis”.
Revenirea lui Trump la putere, după ce în primul mandat a retras SUA din acordul nuclear din 2015 cu Iranul, a readus o politică mai dură față de Teheran, al cărui program nuclear este considerat de Israel, principalul aliat al Washingtonului, o amenințare existențială.
În același timp, Iranul și grupurile sale aliate au fost slăbite de atacurile militare ale Israelului din întreaga regiune, inclusiv loviturile aeriene din Iran, declanșate după atacul grupului militant palestinian Hamas din octombrie 2023.
Omanul ca mediator, Teheranul cere respect
Presa de stat iraniană a relatat că discuțiile vor fi conduse de ministrul de externe Abbas Araqchi și Steve Witkoff, cu intermedierea omultului Badr al-Busaidi.
Ministerul iranian de Externe a subliniat vineri că SUA ar trebui să aprecieze decizia Iranului de a participa la negocieri, în ciuda a ceea ce a numit „agitația confruntatională” a Washingtonului.
„Intenționăm să evaluăm intenția și hotărârea celeilalte părți în această sâmbătă”, a scris purtătorul de cuvânt Esmaeil Baghaei pe X. „Cu seriozitate și vigilență sinceră, oferim diplomației o șansă reală”.
Citește și: Parteneriatul transatlantic pentru sprijinirea democrației
Majid Takht-e Ravanchi, ministrul adjunct de externe al Iranului, a declarat pentru agenția ISNA: „Fără amenințări și intimidare din partea SUA, există șanse reale de înțelegere”.
„Respingem orice formă de coerciție”, a adăugat el.
Atacurile americane împotriva rebelilor houti din Yemen, aliați cu Iranul și responsabili de atacuri împotriva navigației din Marea Roșie, au stârnit speculații că Washingtonul ar putea pregăti o acțiune militară împotriva Iranului.
Tensiuni regionale persistente
Israelul și-a reluat operațiunile militare împotriva Hamas în Gaza, după o pauză temporară, iar încetarea focului cu miliția libaneză Hezbollah, sprijinită de Iran, rămâne instabilă.
Iranul a respins inițial orice negociere directă cu SUA, până când Trump a declarat pe 30 martie: „Dacă nu ajungem la un acord, vor avea loc bombardamente cum nu s-a mai văzut”.
Ali Shamkhani, consilier al liderului suprem Ali Khamenei, a afirmat pe X că Iranul a pregătit propuneri „importante și practice” pentru un acord „real și echitabil”.
„Dacă SUA vine cu intenții sincere, drumul spre înțelegere va fi clar”, a adăugat el.
De la retragerea SUA din acordul nuclear din 2015, Iranul a acumulat rezerve semnificative de uraniu îmbogățit, apropiindu-se de nivelurile necesare pentru o armă nucleară.
Confuzie privind formatul discuțiilor
Trump a susținut că negocierile vor fi directe, în timp ce Iranul insistă că vor fi indirecte, cu Omanul ca mediator.
Shamkhani a precizat că Araqchi va merge în Oman cu „autoritate deplină” pentru discuții indirecte.
Ultimele negocieri directe cunoscute între SUA și Iran au avut loc sub administrația Obama. Sub Biden, discuțiile indirecte nu au produs progrese semnificative.
Sursă foto: gandul.ro
