O strategie etapizată: confiscarea totală a teritoriului și mutarea populației civile
Israelul ia în calcul preluarea totală a Fâșiei Gaza – Decizia cabinetului de securitate israelian marchează o schimbare majoră în paradigma de acțiune. Planul prevede o operațiune de durată, în mai multe etape, care ar viza inițial o regiune limitată din Gaza, extinzându-se ulterior până la preluarea completă a enclavei.
„Intenția este opusă [tacticilor anterioare]”, a subliniat Netanyahu, precizând că trupele israeliene vor păstra terenul cucerit și că „operațiunea va fi intensivă”.
Oficialii au confirmat că planul include și mutarea populației civile din Gaza către sud, în special în zona Rafah, și transferul responsabilității pentru distribuția ajutoarelor către companii private, excluzând organizațiile internaționale și ONU, acuzate că permit deturnarea proviziilor de către Hamas.
Rolul Statelor Unite și al președintelui Trump: o fereastră pentru diplomație?
Oficiali din domeniul apărării au precizat că lansarea efectivă a ofensivei nu se va produce înainte de încheierea vizitei președintelui Donald Trump în regiune. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a reiterat principiul suveranității israeliene, dar a menționat și speranța unei evoluții diplomatice privind ostaticii și încetarea focului.
„Dacă nu există un acord privind ostaticii, operațiunea ‘Carul lui Gideon’ va începe cu mare intensitate și nu se va opri până când toate obiectivele sale nu vor fi atinse”, a declarat un oficial israelian.
Reacții palestiniene și internaționale: refuzul compromisului și temerile privind ocupația
De cealaltă parte, reprezentanții Hamas resping orice acord parțial.
„Niciun acord cu excepția unuia cuprinzător, care include o încetare completă a focului, retragerea completă din Gaza, reconstrucția Fâșiei Gaza și eliberarea tuturor prizonierilor din ambele părți”, a afirmat Mahmoud Mardawi, oficial Hamas.
Organizații internaționale, precum Consiliul Norvegian pentru Refugiați, au denunțat solicitarea Israelului de a închide mecanismele umanitare gestionate de ONU și ONG-uri. Jan Egeland, secretarul general al consiliului, a avertizat că populația din Gaza riscă foametea, în condițiile în care accesul la ajutoare a fost restricționat sever.
Criza ostaticilor și presiunea publică din Israel
În interiorul Israelului, opinia publică este tot mai divizată. În timp ce liderii guvernamentali din tabăra dură salută extinderea operațiunii – ministrul de finanțe Bezalel Smotrich afirmând că „în sfârșit, vom cuceri Gaza” – familiile ostaticilor și protestatarii cer prioritizarea negocierilor și salvarea celor rămași captivi.
„Toate familiile sunt obosite”, a spus Ruby Chen, tatăl unui tânăr ucis în atacul Hamas. „Toate familiile au fost speriate de această nouă manevră, deoarece nu există nicio garanție că ne va duce acolo unde își doresc familiile.”
Constrângeri militare și geopolitice: între Rafah, Cisiordania și Houthis
Ofensiva militară se suprapune peste o realitate regională instabilă. Israelul se confruntă cu amenințări din partea rebelilor Houthi din Yemen, care au lansat recent rachete asupra zonei aeroportului Ben Gurion, și cu tensiuni în Cisiordania și Siria.
În acest context, generalul Eyal Zamir, noul șef al Statului Major, a emis mii de ordine de chemare pentru rezerviști, dar a avertizat împotriva unei politici de blocadă totală a ajutoarelor, într-o aparentă contradicție cu poziția unor membri ai guvernului.
Bilanțul războiului: pierderi umane masive și o Gaza devastată
Războiul a fost declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie 2023, soldat cu moartea a 1.200 de persoane în Israel și răpirea a 251 de ostatici. De atunci, potrivit autorităților sanitare din Gaza, peste 52.000 de palestinieni, majoritatea civili, și-au pierdut viața, în urma bombardamentelor și operațiunilor terestre israeliene. Infrastructura din Gaza este în mare parte distrusă, iar populația este dependentă de ajutoare care întârzie sau lipsesc complet.
Decizia guvernului Netanyahu de a extinde operațiunea în Gaza – cu potențiala ocupare a întregii enclave – semnalează o schimbare de paradigmă în conflictul israeliano-palestinian. În timp ce liderii de la Ierusalim par hotărâți să schimbe definitiv realitatea geopolitică din Gaza, lipsa unei strategii clare post-conflict și reacțiile tot mai ostile ale opiniei publice interne și internaționale ridică întrebări majore privind viabilitatea și etica acestei abordări.
Citește și: Decuplarea de energia rusească
Ofensiva militară, dacă va fi declanșată, riscă să escaladeze conflictul la o scară regională, într-un moment în care alianțele și fronturile din Orientul Mijlociu se află deja sub tensiune maximă. În lipsa unui acord diplomatic de amploare care să includă dimensiunea umanitară, reintegrarea populației și un mecanism de guvernare post-Hamas, victoria militară ar putea deveni o capcană strategică cu implicații pe termen lung pentru stabilitatea regională și securitatea Israelului.
Sursă foto: reuters
