Keir Starmer luptă pentru supraviețuire – În Partidul Laburist, nemulțumirea mocnea de ceva timp, alimentată de scăderile în sondaje și de greșelile tot mai frecvente la nivelul conducerii. Acum, atmosfera s-a întors categoric împotriva liderului. Mai mulți parlamentari au început să ceară public demiterea lui Morgan McSweeney, principalul consilier al lui Starmer și aliat al lui Mandelson, iar în privat mulți acceptă că însuși premierul ar putea fi înlocuit.
Chiar și Tom Baldwin, biograful lui Starmer și unul dintre cei mai fideli susținători, recunoaște că urmează o perioadă extrem de complicată.
„Poate fi o criză din care să scape — dar asta nu înseamnă că o va face. Politica e imprevizibilă și instabilă, iar cine pretinde că știe cu certitudine ce urmează greșește”, a declarat Baldwin pentru POLITICO.
El a continuat: „Ce poate face pentru a-și crește șansele? Nu există o soluție magică. Nu e un moment în care ‘cu o singură mișcare scapă’. Soluția e una tipic pentru Starmer: să-și vadă de treabă, să facă ce e corect, să vorbească despre lucrurile care contează pentru oameni, nu despre ce bântuie redacțiile din Westminster.”
Tocmai asta a încercat să facă atunci când a susținut joi un discurs despre regenerarea orașelor neglijate. Mai târziu, în aceeași zi, i-a invitat pe unii parlamentari la reședința oficială din Chequers. Într-un cadru informal, servind chili cu orez, și-a cerut scuze și a încercat să lase în urmă o săptămână extrem de tensionată.
Furtuna se apropie
Prioritatea imediată este gestionarea anunțatei publicări a documentelor referitoare la numirea lui Mandelson — un gest de transparență care ar putea aduce și mai multe probleme pentru Starmer, echipa sa și fostul ambasador.
Dacă va reuși să gestioneze bine momentul, premierul ar putea recâștiga inițiativa. Dar va fi nevoie de multă precauție și fermitate.
Un fost consilier apropiat, care a acceptat să vorbească sub protecția anonimatului, a declarat: „E clar că prim-ministrul nu are de gând să renunțe. Nu e genul lui… Dacă simte că are dreptate, se închide în sine și rezistă.”
Mulți parlamentari sunt frustrați de faptul că Starmer pare să dea vina pe „minciunile” lui Mandelson, în loc să admită că decizia sa a fost una greșită. Același fost consilier sugerează că, pe măsură ce ies la iveală mai multe informații, Starmer ar putea fi nevoit să spună: „Am greșit… nu e doar o chestiune de verificare, am greșit și regret că l-am numit.”
Un alt oficial laburist de rang înalt a confirmat această idee, spunând că Starmer „are cele mai bune șanse când preia inițiativa” și că „va trebui să aibă o reacție clară în momentul în care apar toate detaliile.”
După ce și-a cerut scuze public victimelor lui Epstein, Starmer a repetat gestul și în fața parlamentarilor prezenți la Chequers, potrivit a două persoane care au participat. Este puțin probabil să fie ultima dată.
Curățenie în echipa din umbră
Una dintre mișcările clasice ale unui prim-ministru în dificultate este reorganizarea echipei din spatele scenei — iar vineri seară se discuta tot mai intens despre posibile demiteri importante în weekend.
Deși Starmer a mai făcut o astfel de remaniere de când e la guvernare, tot mai mulți parlamentari cer o schimbare radicală, cu Morgan McSweeney în centrul criticilor.
Parlamentari de toate tipurile, de la nou-aleșii Simon Opher și Jo White, până la veterani ca Karl Turner, și gruparea pro-Burnham „Mainstream”, au cerut reformarea echipei de consilieri.
„Cred că e un consens că echipa din culise trebuie schimbată”, a spus un parlamentar laburist important. „Când pleacă Morgan, Starmer rămâne complet expus. Totul pare pierdut.”
Un oficial guvernamental a declarat că Amy Richards, fostă consilieră a lui Yvette Cooper și actualmente în echipa de la Downing Street, este luată în calcul ca posibilă succesoare. Totodată, se vorbește despre Louise Casey, peer și expertă în anchete sociale, drept o posibilă candidată la postul de secretar al cabinetului, pe fondul tensiunilor dintre Downing Street și actualul ocupant al funcției, Chris Wormald.
Astfel de schimbări ar contribui și la estomparea percepției că în Downing Street domină o „gașcă de băieți”.
Atât fostul consilier, cât și insiderul citat, au confirmat că înlăturarea lui McSweeney rămâne o opțiune — însă doar ca ultimă soluție. Arhitectul victoriei electorale a lui Starmer din 2024 rămâne esențial în echipa de conducere, iar premierul și-a reafirmat sprijinul în această săptămână, spunând că este „indispensabil”.
„E un trofeu de imagine. Probabil îi cumpără niște timp”, a declarat fostul consilier. „Dar e ca și cum ți-ai tăia o mână ca să-ți salvezi piciorul. Pe termen lung, ce câștigi cu adevărat?”
Chiar dacă o astfel de mișcare ar calma pentru moment spiritele din Partidul Laburist parlamentar, responsabilitatea pentru direcția guvernului tot în mâinile lui Starmer rămâne.
„M-am săturat să vorbim despre Morgan McSweeney, cred că și el s-a săturat să vorbească despre el însuși”, a spus Baldwin. „În cele din urmă, caracterul unui guvern nu poate fi definit de un consilier. Trebuie să fie definit de un prim-ministru.”
El a adăugat: „E clar că premierul a delegat prea mult din propria strategie și din instinctele sale — care sunt bune — către consilieri, în diverse ocazii. Acum trebuie să le revendice. Să arate valorile care îl definesc și care ar trebui să definească guvernul.”
O remaniere la vârf
Un alt scenariu analizat de echipa premierului ca soluție pentru a recăpăta controlul, mai ales după alegerile locale din mai care se anunță foarte dificile, este o remaniere majoră de cabinet.
Un apropiat al lui Starmer admite că există argumente pentru unele schimbări — inclusiv revenirea Angelei Rayner, care a demisionat toamna trecută din funcția de vicepremier în urma unei controverse legate de taxe, dar care rămâne una dintre cele mai populare figuri laburiste.
O astfel de revenire ar avea și rolul strategic de a „prinde” un posibil rival într-un rol guvernamental, potrivit aceluiași insider. Ce funcție ar putea ocupa rămâne însă neclar: o întoarcere la locuințe pare exclusă, iar poziția de cancelar nu este realistă. Cultura ar fi, însă, o alegere posibilă.
Totuși, revenirea sa și orice planuri de preluare a conducerii sunt amânate până când HMRC va da un verdict privind situația sa fiscală.
Remanierile implică însă riscuri, mai ales pentru un premier aflat într-o poziție atât de slabă.
„Nu are forța necesară pentru o remaniere de cabinet — nu e suficient de puternic”, a spus sursa laburistă. „Ed Miliband (ministrul Energiei) l-a sfidat la ultima tentativă, și atunci Starmer era într-o poziție mai bună. Iar remanierile adesea creează mai multe probleme decât rezolvă.”
Unii parlamentari ar dori ca Rachel Reeves, actualul cancelar, să fie înlocuită pentru a da un restart real. Însă asta ar fi riscant, dat fiind cât de mult a delegat Starmer viziunea economică a guvernului în mâinile ei.
„Istoric, premierii care și-au schimbat cancelarii n-au mai rezistat mult în funcție”, a avertizat oficialul.
O altă variantă ar fi ca Reeves să plece de bunăvoie. The Sunday Times a relatat că persoane care au vorbit recent cu ea au descris-o drept „frustrată și epuizată”, într-un moment în care proiectul politic pe care îl conduce alături de Starmer este în dizgrația parlamentarilor. Un apropiat al lui Reeves a respins această descriere, numind-o „prostie totală”.
Tensiunile ar putea crește semnificativ după publicarea mesajelor legate de Mandelson, care s-ar putea dovedi extrem de compromițătoare.
Printre cei potențial expuși se numără ministrul Sănătății Wes Streeting, ministrul Economiei Peter Kyle, dar și McSweeney. Alte momente jenante ar putea ieși la iveală, mai ales că în dosarele Epstein apărea și o poreclă deloc flatantă atribuită fostului premier Gordon Brown: „mirositorul”.
„Nu mi se pare că un om cu experiența lui Mandelson își schimbă obiceiurile prea ușor”, a comentat un insider laburist.
Totuși, dacă există o veste bună pentru Starmer, aceasta ar fi, potrivit lui Baldwin, că scandalul Mandelson a făcut mai dificilă găsirea unui succesor potrivit.
„Unii cred că greșeala e că a fost prea apropiat și prea încrezător în Peter Mandelson. În acest caz, ar fi ciudat să fie înlocuit de Wes Streeting, prieten apropiat al lui Mandelson”, a spus el.
„Dacă problema e legată de integritatea în viața publică, atunci e greu să te întorci la Angela Rayner la doar cinci luni după ce a demisionat din cauza unei datorii fiscale. Nu e un atac la adresa lor — amândoi sunt oameni capabili. Dar natura acestui scandal face dificil ca cei doi cei mai evidenți succesori să preia conducerea acum.”
În cele din urmă, un fost consilier a lansat o remarcă amară privind starea avansată de degradare a Parlamentului britanic, într-o săptămână în care un raport oficial a estimat costul renovării la 40 de miliarde de lire.
„Oare s-a gândit cineva, pur și simplu, să-i dea foc?”, a glumit acesta.
Sursă foto:
