Kremlinul transmite că este dispus la dialog cu Europa privind războiul din Ucraina, dar pune sub semnul întrebării rolul UE în negocieri
Rusia s-a declarat deschisă unor discuții cu statele europene privind conflictul din Ucraina, într-un nou semnal transmis de Kremlin pe fondul dezbaterilor tot mai intense din Europa privind identificarea unei formule de negociere cu Moscova.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a afirmat joi că Moscova consideră dialogul preferabil unei escaladări continue a tensiunilor dintre Rusia și statele europene. „Rușii sunt pregătiți pentru discuții”, a declarat Peskov. „Credem că este întotdeauna mai bine să discutăm unii cu alții decât să ducem situația la o confruntare totală – ceea ce fac europenii în prezent”, a spus oficialul Kremlinului.
Moscova observă o schimbare de ton în Europa
Potrivit lui Peskov, Kremlinul privește pozitiv apariția unor discuții în spațiul european despre necesitatea contactelor directe cu Rusia, sugerând că pozițiile unor lideri europeni încep să se nuanțeze după mai bine de trei ani de conflict.
Oficialul rus a făcut referire la declarațiile recente ale președintelui Finlandei, Alexander Stubb, precum și la dezbaterile apărute la Berlin privind posibilitatea inițierii unor contacte diplomatice directe cu Moscova. „Probabil nu este un lucru rău” dacă Uniunea Europeană ar încerca să identifice un negociator comun, a afirmat Peskov, adăugând că „acum doar câteva luni, astfel de discuții nici măcar nu aveau loc în Europa”.
Mesajul Kremlinului reflectă încercarea Moscovei de a exploata eventualele diferențe de abordare dintre statele europene privind continuarea sprijinului militar pentru Ucraina și perspectivele unei soluții negociate.
Kremlinul menține însă condițiile dure pentru negocieri
Deși Vladimir Putin afirmă constant că este dispus să discute, poziția oficială a Moscovei rămâne neschimbată în privința condițiilor de bază pentru eventuale negocieri.
Rusia continuă să solicite retragerea forțelor ucrainene din Donbas și recunoașterea controlului rus asupra teritoriilor ocupate, cerințe respinse categoric de Kiev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exclus în repetate rânduri orice concesii teritoriale în favoarea Moscovei, insistând că integritatea teritorială a Ucrainei nu poate face obiectul negocierilor.
În paralel, autoritățile ruse au transmis în numeroase rânduri că statele europene care furnizează armament Ucrainei trebuie considerate „parte la conflict”, ceea ce complică suplimentar ideea unei medieri europene.
Disputa privind viitorul mediator european
Tema unui posibil mediator european a revenit recent în atenție după ce Vladimir Putin a fost întrebat despre cine ar putea reprezenta Europa într-un eventual dialog cu Rusia.
Liderul de la Kremlin l-a menționat pe fostul cancelar german Gerhard Schröder, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Moscova și pentru colaborările sale anterioare cu companii energetice ruse.
Propunerea a fost respinsă rapid de partea ucraineană, care consideră că Schröder nu poate avea credibilitatea necesară unui rol de mediator din cauza legăturilor sale strânse cu Rusia.
Peskov a încercat ulterior să clarifice declarația lui Putin, susținând că președintele rus nu l-a propus activ pe fostul cancelar german, ci doar a răspuns unei întrebări adresate de un jurnalist.
În același timp, Kremlinul a transmis că respinge ideea unui mediator european care a avut anterior poziții critice sau „ostile” față de Rusia.
Kaja Kallas, exclusă de Moscova
În acest context, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, deși considerată de mulți drept un candidat natural pentru coordonarea unei eventuale inițiative europene, pare exclusă din start de Kremlin.
Moscova a criticat în repetate rânduri pozițiile ferme ale diplomatului estonian și a acuzat-o că promovează o atitudine „anti-rusă”.
Declarațiile Kremlinului confirmă astfel dificultatea majoră cu care se confruntă Uniunea Europeană: găsirea unei personalități capabile să obțină atât sprijinul statelor membre, cât și acceptarea minimală din partea Moscovei și Kievului.
Europa, prinsă între susținerea Ucrainei și presiunea unei soluții diplomatice
În plan geopolitic, mesajul transmis de Kremlin survine într-un moment în care Europa începe să discute tot mai des despre costurile pe termen lung ale războiului și despre perspectivele unei formule diplomatice de ieșire din conflict.
Totuși, diferențele de poziționare dintre statele membre ale UE, lipsa unui consens privind arhitectura viitoare de securitate europeană și condițiile maximaliste impuse de Rusia fac improbabilă, cel puțin pe termen scurt, apariția unui proces real de negociere.
În paralel, Moscova încearcă să transmită imaginea unei disponibilități pentru dialog, fără a renunța însă la obiectivele strategice formulate încă de la începutul invaziei din 2022.
Sursă foto Ulf Mauder/dpa
