O propunere despre care „va vorbi președintele Putin”
Propunere pentru Ucraina – „Președintele Putin și cu mine am discutat-o, dar nu voi vorbi despre ea. Președintele însuși o va spune”, a declarat Lukașenko, aliat apropiat al liderului de la Kremlin, într-un interviu acordat jurnalistului rus Pavel Zarubin. Declarațiile vin după o întrevedere de peste cinci ore între cei doi lideri, semn al unei coordonări strânse între Moscova și Minsk în privința abordării conflictului ucrainean.
Lukașenko a susținut că inițiativa ar fi „una bună pentru Ucraina”, adăugând că propunerile au fost „auzite de Donald Trump în Alaska, printre altele, și transmise la Washington pentru analiză și discuție”.
Avertisment pentru Kiev: „Va fi și mai rău”
Fără a oferi detalii concrete despre conținutul planului, Lukașenko a lansat un avertisment dur la adresa autorităților de la Kiev: „Dacă ucrainenii nu acceptă aceste propuneri, va fi ca la începutul operațiunii militare speciale. Va fi și mai rău; vor pierde Ucraina”.
Formularea folosită – „operațiune militară specială” – reflectă narațiunea oficială a Moscovei, care evită termenul de „război” pentru a descrie invazia declanșată în februarie 2022. Anterior, Kremlinul a condiționat încetarea ostilităților de concesii majore din partea Ucrainei, inclusiv cedarea de teritorii, renunțarea la aderarea la NATO și limitarea dimensiunii forțelor armate – cereri pe care Kievul le consideră inacceptabile.
Schimbare de ton la Washington
Declarațiile lui Lukașenko survin la doar trei zile după ce președintele Donald Trump a făcut o afirmație neașteptată, susținând că Ucraina ar putea recuceri toate teritoriile pierdute – aproximativ o cincime din suprafața țării – și că ar trebui să acționeze rapid, întrucât economia Rusiei este într-o situație critică.
Kremlinul a respins imediat această perspectivă, sugerând că Trump a fost influențat de recenta întâlnire pe care a avut-o cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Potrivit Moscovei, evaluările lui Trump reflectă mai degrabă punctul de vedere al Kievului decât o analiză strategică independentă.
„Pentru a nu pierde întreaga Ucraină, (Zelenski) trebuie nu doar să negocieze, ci să accepte condiții favorabile – condiții care, în linii mari, au fost aprobate de americani”, a mai spus Lukașenko.
Propunere trilaterală între liderii slavi
Lukașenko a mai sugerat o formulă de negociere trilaterală, propunând o întâlnire directă între el, Putin și Zelenski: „Suntem trei lideri ai statelor slave. Trebuie să ne așezăm la masă și să ajungem la un acord”. Deși Ucraina a declarat că este deschisă unei întâlniri între Zelenski și Putin, Rusia a condiționat această posibilitate de acceptul liderului ucrainean de a merge la Moscova, o solicitare pe care Kievul a respins-o.
Reabilitare diplomatică pentru Lukașenko?
Deși izolat pe scena internațională din cauza sprijinului oferit Moscovei în războiul din Ucraina și a încălcărilor grave ale drepturilor omului, Alexander Lukașenko pare să fi obținut recent o deschidere diplomatică din partea Washingtonului. Donald Trump l-a contactat telefonic în ultimele săptămâni, l-a lăudat public drept „un lider foarte respectat” și a trimis un emisar special la Minsk. Demersul s-a concretizat prin eliberarea a peste 50 de prizonieri politici, gest considerat un semnal de bunăvoință.
Potrivit unor oficiali americani, administrația Trump încearcă să reducă gradul de dependență al Belarusului față de Rusia, chiar și într-o măsură limitată. Cu toate acestea, analiștii politici consideră că o realiniere a Belarusului este improbabilă, în contextul în care regimul Lukașenko se bazează aproape în totalitate pe sprijinul economic, politic și militar al Moscovei.
Cooperare consolidată între Minsk și Moscova
În semn de continuitate a relației strânse, Belarus și Rusia au desfășurat exerciții militare comune în cursul lunii septembrie. Tot vineri, Lukașenko a propus construirea unei centrale nucleare în estul Belarusului, care ar putea furniza energie electrică regiunilor ocupate de Rusia în Ucraina – un proiect care ar consolida și mai mult interdependența strategică dintre cele două state.
Sursă foto: reuters
