UE propune modificări ale normelor agricole: mai puțină birocrație, economii semnificative și o abordare mai flexibilă a cerințelor de mediu
Comisia Europeană estimează că noile ajustări ale normelor agricole ar putea aduce fermierilor economii de până la 1,58 miliarde de euro anual. Aceste schimbări, parte a unei tendințe mai largi de simplificare a cadrului legislativ agricol, reflectă o reconfigurare pragmatică a politicilor „verzi” în agricultura UE.
Pachetul de măsuri, cel mai recent din seria inițiativelor de tip „omnibus” lansate sub mandatul Ursulei von der Leyen, a fost prezentat oficial la Bruxelles și vizează eficientizarea aplicării Politicii Agricole Comune, principalul mecanism de subvenționare a agriculturii europene.
Potrivit Comisiei, scopul principal este reducerea poverii administrative pentru fermieri și autoritățile naționale, prin eliminarea suprapunerilor de reglementări și simplificarea controalelor și raportărilor. Domenii precum agricultura ecologică sau condiționalitățile de mediu vor fi revizuite astfel încât să nu impună sarcini redundante celor care lucrează pământul.
„Acest pachet nu înseamnă doar simplificare. Este și un instrument de consolidare a competitivității și rezilienței agriculturii europene, dar și un pas important spre digitalizare”, a declarat comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen. Printre propuneri se numără dezvoltarea unor sisteme digitale interoperabile, prin care fermierii să poată transmite date o singură dată și să le reutilizeze în diverse contexte administrative – un principiu care promite reducerea semnificativă a birocrației.
În plus, se estimează că administrațiile naționale ar putea economisi aproximativ 210 milioane de euro anual datorită acestor simplificări.
Una dintre cele mai sensibile modificări vizează regimul condiționalităților de mediu, asociate finanțărilor PAC. În contextul protestelor masive ale fermierilor din mai multe state membre în ultimul an, Comisia a optat pentru o aplicare mai flexibilă a acestor reguli, fără a renunța la ele complet.
Statele membre vor putea să respecte cerințele europene prin echivalarea acestora cu norme naționale deja existente, dacă acestea ating aceleași obiective. „Nu vom impune obligații suplimentare fermierilor acolo unde reglementările naționale acoperă deja condițiile impuse de UE”, a explicat Hansen.
Comisarul a precizat, de asemenea, că această abordare mai adaptată – una „teritorială”, în cuvintele sale – răspunde diversității agriculturii europene și dificultăților întâmpinate în aplicarea unor standarde uniforme într-un spațiu atât de eterogen.
Totuși, ecologiștii au reacționat cu rezerve. Thomas Waitz, europarlamentar din grupul Verzilor, a avertizat că flexibilitatea acordată statelor membre nu trebuie să submineze protecția mediului sau sănătatea publică, în special în contextul creșterii riscurilor asociate cu poluarea apei cauzată de utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor.
Această polarizare de opinii reflectă un clivaj tot mai vizibil între obiectivele de mediu și imperativele economice ale sectorului agricol european.
Reforma actuală este privită și ca un precursor al viitoarei Politici Agricole Comune post-2027. Printre elementele notabile se numără dublarea plafonului pentru plățile forfetare – de la 1.250 la 2.500 de euro – în sprijinul micilor fermieri. În plus, va fi introdus un nou instrument simplificat de finanțare, care va permite fermelor mici să acceseze sume de până la 50.000 de euro pentru a-și îmbunătăți productivitatea și competitivitatea.
Mecanismele de răspuns la crize vor fi și ele consolidate. Fermierii afectați de dezastre naturale sau epidemii zootehnice vor beneficia de plăți de urgență mai consistente, prin planurile strategice naționale, susținute de instrumente de gestionare a riscurilor mai flexibile.
În ceea ce privește utilizarea rezervei agricole a UE, aceasta va fi destinată exclusiv crizelor cu impact la nivelul întregii Uniuni – precum șocurile de pe piața comună – excluzând evenimentele izolate, precum înghețurile regionale.
Totodată, statele membre vor avea mai multă libertate în ajustarea planurilor strategice naționale anuale, fără a fi obligate să obțină aprobarea Comisiei pentru modificări care nu sunt de natură structurală. Astfel, procesul de adaptare a politicilor agricole naționale la realitățile din teren va deveni mai rapid și mai eficient.
Propunerea legislativă urmează să fie transmisă Parlamentului European și Consiliului pentru analiză și adoptare. Dacă va fi aprobată, pachetul va marca o schimbare profundă de paradigmă în modul în care agricultura este reglementată și sprijinită în Uniunea Europeană – o tranziție între rigoarea ecologică și realismul politic impus de actualul context socio-economic.
Sursa foto: Orlin Wagner/AP
Să auzim de bine!
