Mâncarea distruge planeta. Europa și-a pierdut pofta de schimbare.
Dimensiunea problemei
Mâncarea nu mai este doar un detaliu al vieții cotidiene, ci o forță globală cu impact devastator asupra mediului. Un nou raport al Comisiei EAT-Lancet arată că sistemele alimentare generează aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră și împing planeta dincolo de limitele ei de siguranță. Metanul eliminat de vite, pădurile defrișate pentru culturi destinate hranei animalelor și utilizarea masivă a îngrășămintelor chimice contribuie la degradarea solului, poluarea apei și pierderea biodiversității.
Mesajul oamenilor de știință este alarmant: chiar dacă am opri complet arderea cărbunelui, petrolului și gazului, obiceiurile alimentare actuale ar fi suficiente pentru a depăși pragul de 1,5°C de încălzire globală.
Soluțiile există
În ciuda tabloului sumbru, cercetătorii subliniază că există o cale de ieșire. „Dieta planetară sănătoasă” propusă de EAT-Lancet se bazează pe legume, fructe, leguminoase, nuci și cereale integrale, cu aport redus de carne roșie și zahăr și consum moderat de lactate, pește și carne de pasăre. Dacă această dietă ar fi adoptată la scară globală, am putea hrăni 10 miliarde de oameni, am salva anual până la 15 milioane de vieți și am reduce la jumătate emisiile alimentare.
Costurile estimate, între 200 și 500 de miliarde de dolari pe an, par uriașe la prima vedere, dar sunt infime în comparație cu beneficiile: economii de trilioane de dolari prin scăderea cheltuielilor medicale și protejarea mediului.
Promisiunea Europei
Europa a fost, la început, un lider al schimbării. În 2020, Comisia Europeană a lansat strategia „De la fermă la consumator”, parte a Pactului verde, promițând să reducă pesticidele și îngrășămintele, să extindă agricultura ecologică și să încurajeze diete mai sănătoase. Era o direcție curajoasă, susținută de știință și aplaudată la nivel internațional.
Dar cinci ani mai târziu, această strategie este aproape moartă. Sub presiunea protestelor fermierilor, a lobby-ului agresiv al industriei zootehnice și a contextului geopolitic generat de războiul din Ucraina, Bruxelles-ul a renunțat la cele mai ambițioase obiective.
Eșecul politic și consecințele
În loc de transformare, Uniunea Europeană s-a blocat din nou în discuții despre subvenții agricole și importuri, evitând schimbările fundamentale. Problema este că Europa nu-și permite acest recul. Continentul se numără printre cei mai mari responsabili pentru presiunea ecologică globală, iar cei mai bogați 30% din lume – europenii inclusiv – generează peste 70% din daunele legate de alimentație.
Dacă statele emergente vor copia modelul occidental de consum bazat pe carne și lactate, avertizează experții, vom merge direct spre un dezastru climatic și sanitar. Industria zootehnică vizează deja aceste piețe, blocând emisii și poluare pentru generațiile următoare.
Oportunitatea ratată și ce urmează
Alimentația nu este doar o problemă, ci și o oportunitate. Schimbarea dietelor, reducerea risipei și tranziția către practici agricole sustenabile ar putea aduce beneficii de până la 5 trilioane de dolari anual, prin reducerea costurilor de sănătate și protejarea mediului. „Alimentele se află în centrul bunăstării umane și al sănătății planetei”, subliniază Shakuntala Thilsted, copreședinte al raportului.
Din păcate, Europa a ales să dea înapoi exact în momentul în care trebuia să conducă. Întrebarea care rămâne este simplă: vom continua să consumăm ca și cum planeta nu ar avea limite sau vom înțelege că fiecare farfurie este un act politic și ecologic?
Sursa foto: halalfoundation.org
Să auzim de bine!
