Operațiune navală în Atlanticul de Nord: Marea Britanie și Norvegia vizează activitățile submarinelor rusești
Marea Britanie și Norvegia au desfășurat o amplă operațiune militară de aproximativ o săptămână, menită să descurajeze activitatea submarinelor rusești suspectate de spionaj în apropierea infrastructurii critice din Atlanticul de Nord. Anunțul a fost făcut joi de secretarul britanic al Apărării, John Healey, care a acuzat Moscova că profită de atenția globală concentrată asupra conflictului cu Iranul pentru a-și intensifica acțiunile împotriva Europei.
Monitorizarea submarinelor rusești în apropierea infrastructurii critice
Potrivit oficialului britanic, operațiunea a implicat o fregată, aeronave și sute de militari ai Marinei Regale, care au urmărit un submarin de atac rusesc și două submarine specializate în misiuni de spionaj. Acestea operau în nordul Marii Britanii, în apropierea cablurilor submarine esențiale pentru comunicațiile globale.
Intervenția a avut ca scop împiedicarea desfășurării unor activități descrise drept „nefaste” asupra infrastructurii subacvatice. În urma operațiunii, care s-a extins pe o perioadă de peste o lună, navele rusești s-au retras din zonă. Oficialii britanici au precizat că nu au fost identificate avarii ale cablurilor sau conductelor submarine.
Implicarea aliaților și îngrijorări la nivel NATO
Londra a confirmat participarea altor aliați la această misiune, fără a le face publice identitatea. În mod repetat, statele NATO și-au exprimat îngrijorarea că Rusia ar putea utiliza flota sa de nave specializate pentru a sabota infrastructura subacvatică vitală pentru comunicațiile și economia globală. Moscova a respins aceste acuzații.
John Healey a transmis un mesaj direct către liderul rus Vladimir Putin: „Observăm activitatea dumneavoastră asupra cablurilor și conductelor noastre și ar trebui să știți că orice încercare de a le deteriora nu va fi tolerată și va avea consecințe grave”.
Activități coordonate și capacități în dezvoltare
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a precizat că activitatea rusă a fost observată în ultimele săptămâni în și în apropierea apelor norvegiene și britanice. Potrivit autorităților, aceste operațiuni sunt coordonate de Direcția Principală de Cercetare în Adâncimi Mari a Rusiei (GUGI), structură a forțelor armate ruse.
Ministerul norvegian al Apărării a subliniat că aceste acțiuni evidențiază dezvoltarea continuă a capacităților Rusiei de a cartografia și, eventual, sabota infrastructura critică occidentală la mari adâncimi.
Healey a explicat că submarinele implicate sunt „concepute pentru a supraveghea infrastructura subacvatică în timp de pace și pentru a o sabota în conflict”.
Tensiuni persistente și avertismente repetate
Incidentul survine după ce, în noiembrie, o navă de spionaj rusă, Yantar, a fost detectată în apropierea apelor britanice, la nord de Scoția. De această dată, activitatea submarinelor a fost înregistrată în zona economică exclusivă a Regatului Unit, care se întinde pe 200 de mile marine de la țărm, dar nu în apele teritoriale propriu-zise.
Oficialii britanici au insistat asupra necesității de a menține atenția asupra Rusiei, chiar și în contextul în care agenda internațională este dominată de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Ei au evidențiat și conexiunile dintre aceste crize, inclusiv sprijinul oferit de Moscova Iranului, precum livrarea de componente pentru drone.
Presiuni asupra capacităților militare britanice
Conflictul din Orientul Mijlociu a readus în discuție și starea forțelor armate britanice, aflate într-un proces de reducere de mai multe decenii. Președintele american Donald Trump a criticat recent Marina Regală, după desfășurarea unui distrugător în estul Mediteranei pentru apărarea Ciprului.
Cu toate acestea, John Healey a respins ideea unei diminuări a vigilenței strategice: „Putin ar vrea să fim distrași de Orientul Mijlociu”, a declarat acesta, adăugând că Rusia rămâne principala amenințare pentru Regatul Unit și aliații săi. „Nu ne vom lua ochii de la Putin”, a spus el.
Măsuri suplimentare și dezbateri privind descurajarea
La finalul lunii martie, Londra a anunțat că este pregătită să intercepteze nave suspectate că fac parte din „flota din umbră” a Rusiei, utilizată pentru transportul de petrol cu încălcarea sancțiunilor internaționale. Anterior, Marea Britanie participa doar la monitorizarea acestor nave, alături de Franța și Statele Unite.
Analistul Katja Bego, cercetător senior la Chatham House, consideră că expunerea publică a acestor operațiuni ar putea avea un efect de descurajare: „denunțierea” acțiunilor rusești poate contribui la limitarea acestora. Totuși, ea a subliniat necesitatea unor discuții mai ample privind măsurile prin care statele europene ar putea impune costuri mai ridicate Moscovei pentru astfel de incursiuni.
Un nou front al competiției strategice
Operațiunea din Atlanticul de Nord reflectă intensificarea competiției strategice în domeniul infrastructurii subacvatice, un element esențial pentru funcționarea economiei globale. În acest context, securitatea cablurilor și conductelor submarine devine o prioritate majoră pentru statele occidentale, pe fondul temerilor privind acțiuni de sabotaj și spionaj.
Sursă foto: Alastair Grant/AP
