Marine Le Pen riscă interzicerea candidaturii la alegerile prezidențiale din 2027: procuratura cere o interdicție temporară, dar fără aplicare imediată
În procesul de apel privind presupusa angajare fictivă a unor asistenți parlamentari europeni, procuratura din Franța a solicitat, luni, interzicerea temporară a dreptului de a candida al liderei de extremă dreapta Marine Le Pen. Deși nu s-a cerut aplicarea imediată a sancțiunii, o decizie favorabilă instanței în această direcție ar putea compromite semnificativ șansele lui Le Pen de a intra în cursa pentru alegerile prezidențiale programate pentru aprilie 2027.
Acuzații de deturnare de fonduri europene
Procesul, desfășurat la Paris, vizează acuzații de delapidare a fondurilor publice. Între 2004 și 2016, partidul condus de Marine Le Pen — cunoscut anterior ca Frontul Național, astăzi redenumit Rassemblement National — ar fi utilizat fonduri europene alocate pentru plata asistenților parlamentari în scopuri strict partizane. Concret, o parte dintre acești angajați ar fi lucrat în realitate pentru activitatea internă a partidului, nu pentru atribuțiile în Parlamentul European.
În fața instanței, Le Pen a negat orice responsabilitate directă în acest caz.
„Le Pen a profesionalizat sistemul”, afirmă procuratura
Reprezentanții acuzării susțin că există probe clare care demonstrează că angajații plătiți de Parlamentul European au fost implicați în activități ale partidului. Procuratura acuză existența unui „mecanism fraudulos” menit să finanțeze partidul prin deturnarea fondurilor europene, considerând că, deși Marine Le Pen nu a fost inițiatoarea schemei, ea a jucat un rol-cheie în dezvoltarea și profesionalizarea acesteia.
„Este ușor de înțeles că fondurile Parlamentului European nu sunt destinate finanțării partidelor politice”, au subliniat procurorii în pledoaria lor, care a durat mai multe ore. Aceștia au adăugat că Le Pen este avocat de profesie, ceea ce, în opinia lor, exclude orice necunoaștere a regulilor legale aplicabile.
Alegerile prezidențiale din 2027, în centrul atenției
Miza centrală pentru Le Pen rămâne posibilitatea de a candida la următoarele alegeri prezidențiale. În primă instanță, instanța a decis retragerea drepturilor sale electorale pasive pentru o perioadă de cinci ani — ceea ce înseamnă că nu ar mai putea fi aleasă într-o funcție publică. Acest lucru diferă de drepturile electorale active, care se referă la dreptul de a vota.
Dacă instanța de apel menține această sancțiune, Le Pen va fi exclusă din cursa prezidențială din 2027. Totuși, procuratura a cerut ca această interdicție să nu fie aplicată imediat, ceea ce ar permite, cel puțin teoretic, depunerea unei candidaturi, în așteptarea unei eventuale decizii finale din partea Curții de Casație.
Această variantă nu este lipsită de riscuri pentru Le Pen, întrucât o confirmare a verdictului înainte de scrutin ar însemna aplicarea automată a interdicției, blocându-i participarea la alegeri.
Pedepse cu închisoarea: între condamnări și apeluri
În același dosar, Marine Le Pen a fost condamnată în primă instanță la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare. Procuratura solicită acum menținerea pedepsei de patru ani, însă cu trei ani suspendați.
Alături de Le Pen, alți 11 inculpați, precum și partidul Rassemblement National, contestă hotărârea inițială în fața instanței de apel.
Procesul este programat să continue până la mijlocul săptămânii viitoare, însă un verdict final este așteptat ulterior.
Sursă foto: Bertrand Guay/AFP
