Ministrul maghiar al Justiției, Bence Tuzsony, a anunțat săptămâna trecută, într-o întâlnire închisă cu ambasadorii, că Ungaria va decide să se retragă de la Curtea Penală Internațională (CPI). Conform surselor Szabad Europa, această informație a fost confirmată de către jurnaliști de la European Truth.
Întâlnirea respectivă, la care ministrul le-a comunicat diplomaților intențiile Budapestei, a avut loc într-un cadru extrem de securizat. Mai multe surse au declarat că în încăpere au fost instalate camere dotate cu software de recunoaștere facială, pentru a se asigura că doar persoanele invitate erau prezente. Fiecare diplomat a fost așezat pe un scaun personalizat, cu numele său și, în cazul întârzierilor, ora întârzierii era trecută pe spătarul scaunului.
Decizia de retragere a Ungariei din CPI a fost luată de guvernul de la Budapesta cu câteva săptămâni în urmă, însă autoritățile maghiare au dorit să aștepte să afle poziția președintelui american Donald Trump față de Curtea Penală Internațională. Conform surselor, după ce Trump a declarat, pe 5 februarie, că va impune sancțiuni instanței pentru mandatul de arestare emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, guvernul ungar a interpretat această declarație ca un semnal verde pentru retragerea din CPI.
Detalii suplimentare privind procesul de retragere au fost, de asemenea, dezvăluite de Szabad Europa. Conform acestora, guvernul maghiar va înainta un proiect de rezoluție parlamentului, iar retragerea va fi oficializată dacă va fi adoptat cu o majoritate de voturi. Textul proiectului de decizie va fi postat pe site-ul oficial al parlamentului în perioada următoare.
În contextul acestor evoluții, trebuie menționat că miercuri seara, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu va ajunge în Ungaria, urmând să rămână până duminică dimineața. În timpul vizitei sale, Netanyahu se va întâlni cu premierul Viktor Orban, care, în luna noiembrie, a refuzat să execute un mandat de arestare emis de CPI pe numele liderului israelian, care era acuzat de crime de război în Gaza. Deși Ungaria este membră a CPI și este obligată să execute astfel de ordine de arestare, guvernul maghiar a refuzat să colaboreze cu instanța internațională în acest caz.
Este important de menționat că Ungaria a anunțat recent că își reevaluează cooperarea cu CPI, în contextul în care președintele american a impus sancțiuni împotriva instanței. În plus, CPI a emis și un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin, sub acuzația de crime de război în Ucraina. Aceste evoluții arată o tendință tot mai mare de disensiune între Ungaria și Curtea Penală Internațională, pe fondul relațiilor politice și diplomatice din ultimele luni.
Comisia Europeană reacționează la decizia Ungariei
În urma informațiilor apărute în mass-media privind intenția Ungariei de a se retrage de la CPI, Comisia Europeană a făcut o declarație oficială. Secretarul de presă al Comisiei Europene, Anita Hipper, a precizat la un briefing de la Bruxelles că, deși Comisia a luat cunoștință de aceste rapoarte, nu a primit nicio notificare oficială din partea Ungariei privind retragerea din CPI.
„Dacă acesta este într-adevăr cazul, am regreta profund dacă vreun stat membru ar decide să se retragă din CPI,” a declarat Hipper. Ea a subliniat că Statutul CPI permite unei țări semnatare să se retragă printr-o declarație scrisă adresată secretarului general al ONU, iar retragerea va intra în vigoare după un an de la notificare. Totodată, aceasta nu va afecta obligația statului respectiv de a coopera la investigațiile CPI.
Referitor la vizita lui Benjamin Netanyahu în Ungaria, Hipper a reamintit că statele membre UE au obligația de a asigura cooperarea deplină cu Curtea Penală Internațională, inclusiv prin executarea promptă a mandatelor de arestare emise de aceasta. În acest context, invitația făcută de Ungaria premierului israelian, care se află sub un mandat de arestare al CPI, a stârnit preocupări suplimentare în rândul oficialilor europeni.
Sursa Poza: Arhiva
