Mesajul Maiei Sandu către Moscova și Bruxelles – aderarea Republicii Moldova la UE nu poate fi condiționată de dosarul transnistrean
Declarația președintei Maia Sandu potrivit căreia viitorul european al Republicii Moldova este decis la Bruxelles și nu la Moscova reprezintă mai mult decât o reafirmare a orientării proeuropene a Chișinăului. Din perspectivă geopolitică, mesajul transmite că autoritățile moldovene încearcă să separe procesul de integrare europeană de mecanismele de influență pe care Rusia le-a exercitat timp de decenii prin intermediul conflictului transnistrean.
Președinta Republicii Moldova a reiterat că regiunea transnistreană este parte integrantă a statului moldovean și că aceasta este inclusă în toate discuțiile privind viitorul european al țării. În același timp, Maia Sandu a identificat drept principală problemă prezența militară rusă din regiune.
„Regiunea transnistreană este parte din Republica Moldova și bineînțeles că discutăm și despre regiunea transnistreană. Problema cea mai mare este prezența ilegală a trupelor ruse și, evident, de fiecare dată și noi abordăm subiectul, și ei îl abordează. Sperăm să putem împreună să rezolvăm această problemă”, a declarat șefa statului.
Dosarul transnistrean, între presiunea Rusiei și obiectivele europene
Din punctul de vedere al unui specialist în geopolitică, dosarul transnistrean reprezintă una dintre cele mai complexe provocări strategice pentru Republica Moldova. Prezența militară rusă oferă Moscovei un instrument de influență asupra deciziilor de politică externă ale Chișinăului și, în același timp, menține un conflict înghețat la granița estică a Uniunii Europene.
Totuși, în actualul context regional, marcat de războiul din Ucraina și de redefinirea arhitecturii de securitate europene, Republica Moldova încearcă să transmită că existența conflictului transnistrean nu poate constitui un veto asupra aspirațiilor sale europene.
Maia Sandu a sugerat că, în eventualitatea unor negocieri privind încetarea războiului din Ucraina, Uniunea Europeană ar putea avea un rol și în abordarea problemei transnistrene, inclusiv în ceea ce privește retragerea pașnică a militarilor ruși din regiune.
Un proces de aderare bazat pe merite
Președinta Republicii Moldova a reafirmat obiectivul de a semna tratatul de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028 și a subliniat că procesul este evaluat în funcție de reformele implementate de fiecare stat candidat.
„Am primit nenumărate asigurări că procesul este unul bazat pe merite și, respectiv, atât timp cât nu ne împiedicăm de condiții, ar trebui să mergem mai departe. Nu poți evalua o țară în funcție de reformele făcute în altă țară. Noi nu putem să rezolvăm problemele dacă Ucraina are probleme bilaterale cu o țară sau alta. Așa cum Ucraina nu poate să vină și să ne îndeplinească nouă condițiile”, a declarat Maia Sandu.
Mesajul are și o dimensiune diplomatică importantă. În contextul în care Republica Moldova și Ucraina au primit simultan perspectiva negocierilor de aderare, Chișinăul insistă asupra unei evaluări individuale, pentru a evita ca eventualele blocaje politice sau bilaterale întâmpinate de alte state candidate să afecteze propriul parcurs european.
Drepturile omului și provocările de securitate
Șefa statului a abordat și situația cetățenilor moldoveni reținuți în stânga Nistrului, despre care afirmă că sunt privați de libertate fără bază legală.
„Uneori reușim, altădată nu reușim. Acum avem câteva persoane pentru care nu putem obține eliberarea, dar guvernul va continua să depună eforturi”, a precizat Maia Sandu.
Din perspectivă geopolitică, astfel de cazuri evidențiază limitele autorității constituționale a statului moldovean asupra întregului său teritoriu și demonstrează că problema transnistreană nu este doar una de securitate, ci și una privind drepturile fundamentale și funcționarea instituțiilor statului.
Recomandarea unui specialist în geopolitică
Personal apreciez că Republica Moldova trebuie să continue simultan trei direcții strategice: accelerarea reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană, menținerea unui dialog pragmatic privind dosarul transnistrean și consolidarea cooperării cu partenerii europeni și regionali în domeniul securității.
În același timp, Chișinăul ar trebui să evite transformarea problemei transnistrene într-o condiție care să blocheze întregul proces de integrare europeană. Experiența ultimilor ani arată că succesul parcursului european depinde în primul rând de capacitatea statului de a implementa reforme și de a-și întări instituțiile, în timp ce soluționarea conflictului transnistrean va necesita, cel mai probabil, un context regional de securitate mult mai stabil și un consens internațional mai larg privind viitorul spațiului dintre Nistru și Prut.
Sursa foto: Moldpres
