NATO alarmată de consumul accelerat de armament al SUA în conflictul cu Iranul: aliații cer creșterea urgentă a producției militare
Aliații NATO devin tot mai preocupați de impactul pe care campania militară americană din Iran îl are asupra stocurilor occidentale de armament avansat, în special asupra interceptoarelor și sistemelor de apărare antiaeriană considerate esențiale pentru capacitatea de descurajare a Alianței.
Tema va domina reuniunea șefilor militari ai NATO programată marți la Bruxelles, unde liderii militari ai celor 32 de state membre urmează să discute despre necesitatea accelerării producției de muniții și sisteme defensive într-un ritm fără precedent.
Consumul masiv de muniții ridică semne de întrebare privind capacitatea industrială occidentală
Potrivit informațiilor prezentate înaintea reuniunii, armata americană utilizează volume foarte mari de muniții sofisticate în operațiunile din Orientul Mijlociu, inclusiv interceptoare Patriot și alte sisteme de apărare aeriană de mare valoare strategică.
Date publicate anterior de Pentagon indică faptul că operațiunile militare legate de conflictul cu Iranul au generat costuri de peste 29 de miliarde de dolari, fără perspective clare privind încheierea rapidă a confruntării.
În interiorul NATO apare astfel o preocupare tot mai evidentă: ritmul actual de consum depășește capacitatea industriei occidentale de a reface rapid stocurile strategice.
Europa se teme de întârzieri în livrările către Ucraina
Unul dintre principalele efecte secundare anticipate de statele europene este întârzierea livrărilor de armament american destinate Ucrainei sau chiar reducerea unor transferuri planificate anterior.
Numeroase state NATO au contractat sisteme și muniții americane pentru a sprijini Kievul, însă presiunea generată de conflictul din Orientul Mijlociu riscă să afecteze prioritizarea livrărilor.
Surse militare din cadrul Alianței avertizează că actualul context demonstrează limitele modelului occidental de producție militară bazat pe ritmuri industriale de timp de pace. „Spunem de ani de zile că producția militară trebuie crescută exponențial din cauza războiului din Ucraina, dar războiul din Iran ne-a arătat că este și mai important să facem acest lucru acum”, a declarat o sursă militară NATO.
NATO începe să se pregătească pentru conflicte simultane
În evaluările strategice interne ale Alianței apare tot mai des ideea că NATO trebuie să fie capabilă să gestioneze simultan mai multe crize majore.
Conflictul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și amenințările hibride provenite dinspre Rusia obligă statele membre să regândească rapid atât capacitățile de producție, cât și structura rezervelor strategice.
Oficialii NATO consideră că războiul din Iran și perturbările comerciale generate de situația din Strâmtoarea Hormuz oferă un exemplu concret despre vulnerabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare în timpul unor crize multiple.
„Avem nevoie de resurse, muniții și capacitatea de a crește rapid producția. În prezent, nu avem această capacitate la nivelul necesar”, au avertizat surse din Alianță.
Amenințările de securitate se extind pe flancul nordic
Discuțiile de la Bruxelles au loc și pe fondul creșterii tensiunilor în nordul Europei. Pe 15 mai, Finlanda a emis o alertă de raid aerian după detectarea unor drone care au intrat în spațiul său aerian, incident ce a determinat închiderea temporară a aeroportului din Helsinki și perturbarea traficului aerian.
Pentru NATO, astfel de episoade sunt interpretate ca parte a unei presiuni strategice mai ample exercitate de Rusia asupra flancului estic și nordic al Alianței.
Decizia SUA privind Polonia ridică noi întrebări strategice
Pe agenda reuniunii se află și evaluarea impactului deciziei Washingtonului de a anula desfășurarea unei brigăzi blindate de peste 4.000 de militari în Polonia.
Hotărârea a fost considerată surprinzătoare de mai mulți aliați europeni, mai ales în contextul tensiunilor de securitate din regiune.
Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, urmează să prezinte o evaluare privind efectele acestei reconfigurări asupra posturii defensive NATO pe continent.
NATO intră într-o nouă etapă de militarizare industrială
În spatele reuniunii de la Bruxelles se conturează o schimbare strategică majoră: NATO începe să trateze capacitatea industrială de producție militară drept un element central al securității colective.
După decenii în care statele occidentale au redus stocurile și capacitățile industriale post-Război Rece, conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă Alianța să intre într-o logică de economie de apărare extinsă.
Pentru liderii militari occidentali, problema nu mai este doar superioritatea tehnologică, ci capacitatea de a produce rapid și în volum mare muniții, interceptoare și sisteme defensive într-un mediu geopolitic caracterizat de conflicte simultane și presiune strategică permanentă.
Sursă foto: AP
