Presiuni internaționale și poziții ireconciliabile
Negocieri cruciale Rusia – Ucraina în Emiratele Arabe Unite. Acestea au loc într-un context în care Ucraina se confruntă cu presiuni crescânde din partea Statelor Unite pentru a încheia un acord de pace. Conflictul a fost declanșat de invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022, iar acum Moscova cere ca Kievul să cedeze întreaga zonă industrială a Donbasului înainte de a accepta încetarea ostilităților.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că disputa teritorială reprezintă o prioritate esențială în cadrul noii runde de discuții de la Abu Dhabi. „Întrebarea legată de Donbas este cheie. Se va discuta despre cum văd cele trei părți… acest subiect la Abu Dhabi, astăzi și mâine”, a declarat el într-un grup de presă pe WhatsApp, la o zi după întâlnirea cu președintele Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos. Ambii lideri au descris discuțiile drept „pozitive”.
Potrivit unui consilier prezidențial ucrainean, negocierile urmau să înceapă vineri seara și să continue sâmbătă dimineață.
Donbasul – linia roșie a negocierilor
Una dintre principalele piedici în calea unui acord o reprezintă solicitarea președintelui rus Vladimir Putin ca Ucraina să renunțe la cele 20% din regiunea Donețk pe care încă le controlează – aproximativ 5.000 km². Este o zonă pe care Rusia nu a reușit să o cucerească în patru ani de război de uzură. Zelenski refuză să cedeze acest teritoriu.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reafirmat vineri că solicitarea privind cedarea Donbasului constituie „o condiție foarte importantă”.
Un oficial apropiat Kremlinului a declarat agenției Reuters că Moscova interpretează ceea ce numește „formula Anchorage” – un aranjament despre care susține că a fost convenit între Trump și Putin în cadrul unui summit din august – ca însemnând controlul rusesc total asupra Donbasului și înghețarea liniilor frontului în estul și sudul Ucrainei.
Donețk este una dintre cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia a anunțat în 2022 că le-a anexat în urma unor referendumuri considerate nelegitime de Kiev și de majoritatea statelor occidentale. Moscova consideră Donețkul drept teritoriu „istoric” rusesc.
Participare trilaterală și garantarea securității Ucrainei
Zelenski a mai precizat că discuțiile de la Abu Dhabi reprezintă primele întâlniri trilaterale – între Ucraina, Rusia și Statele Unite – de la începutul conflictului.
Anterior, în 2025, delegațiile celor două țări s-au întâlnit la Istanbul pentru primul contact direct de la începutul războiului. Ulterior, în noiembrie, un ofițer de rang înalt din serviciile de informații militare ucrainene a avut discuții la Abu Dhabi cu delegații din Rusia și SUA.
În actualele negocieri, delegația rusă este condusă de amiralul Igor Kostyukov, șeful agenției ruse de informații militare, în timp ce partea ucraineană este reprezentată de Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare de la Kiev.
Zelenski a anunțat totodată că un acord privind garanțiile de securitate din partea SUA este finalizat, urmând ca președintele Trump să stabilească data și locul semnării. Ucraina insistă pentru garanții ferme din partea aliaților occidentali în cazul în care se ajunge la o pace, pentru a preveni o eventuală reinvazie rusă.
Reparații de război și active înghețate: o altă divergență majoră
O altă temă sensibilă a negocierilor o constituie folosirea celor aproape 5 miliarde de dolari din activele rusești înghețate în Statele Unite. Rusia propune utilizarea acestor fonduri pentru reconstrucția teritoriilor ocupate din Ucraina, însă Kievul, susținut de aliații europeni, cere ca aceste sume să fie folosite ca despăgubiri de război.
Întrebat despre propunerea Moscovei, Zelenski a respins-o categoric, calificând-o drept „nonsens”. „Desigur, vom lupta (pentru utilizarea acestor active de către Ucraina), și este absolut corect să folosim toate activele înghețate (în favoarea Ucrainei)”, a adăugat el.
Realitatea din teren: o iarnă devastatoare
În paralel cu discuțiile diplomatice, realitatea de pe teren este tot mai dură pentru populația ucraineană. Țara traversează cea mai grea iarnă de la începutul războiului, cu atacuri constante din partea Rusiei asupra infrastructurii energetice. Temperaturile scăzute, mult sub pragul înghețului, au lăsat sute de mii de locuitori din Kiev și alte orașe fără electricitate și încălzire, în urma valurilor de atacuri cu rachete și drone.
Pentru Ucraina, aceste acțiuni demonstrează că Rusia nu este interesată de un acord de pace real. În schimb, Moscova declară că este deschisă unei soluții diplomatice, dar că va continua să își urmeze obiectivele prin mijloace militare atâta timp cât nu se ajunge la un acord.
Diplomația la limită între stagnare și soluții impuse
În contextul în care discuțiile de la Abu Dhabi nu indică progrese clare, iar cerințele părților rămân inflexibile, șansele unui acord real și durabil par îndepărtate. Totodată, implicarea Statelor Unite într-un format trilateral deschide o nouă fază în eforturile diplomatice, dar și în strategiile de presiune exercitate asupra ambelor părți.
Poziția Ucrainei, care refuză cedarea de teritorii neocupate, contrastează puternic cu ambițiile Kremlinului de a-și asigura un câștig teritorial clar. Între timp, suferințele populației ucrainene și costurile umane și economice ale războiului se adâncesc, în timp ce diplomația internațională pare prinsă între menținerea unor principii de drept internațional și presiunile pentru o soluție pragmatică, dar potențial inechitabilă.
Sursă foto: reuters
