Negocierile dintre Israel și Siria – Această cerere, reiterată într-un stadiu avansat al tratativelor mediate de Statele Unite, a provocat nemulțumirea Damascului, care o percepe drept o încălcare directă a suveranității sale. În consecință, anunțarea unui acord iminent, programată pentru această săptămână în marja Adunării Generale a ONU de la New York, a fost suspendată.
Un acord la un pas de finalizare, blocat în ultimul moment
În ultimele luni, sub auspiciile diplomației americane, Israelul și Siria au purtat discuții intense în capitale precum Baku, Paris și Londra. Acestea păreau să conducă spre un acord privind o zonă demilitarizată care ar fi inclus provincia Sweida – o regiune afectată de violențe sectare în iulie, în urma cărora sute de membri ai comunității druze au fost uciși.
Israelul, unde trăiește o minoritate druză de aproximativ 120.000 de persoane – al cărei bărbați servesc în armata israeliană – și-a afirmat ferm angajamentul de a proteja această confesiune și a desfășurat anterior lovituri aeriene în Siria sub pretextul apărării acesteia.
Potrivit surselor citate, Israelul ceruse inițial, în timpul negocierilor de la Paris, un coridor terestru pentru transportul de ajutoare către Sweida. Siria a respins cererea, invocând o amenințare la adresa suveranității naționale. Însă, într-un gest neașteptat, Israelul a reintrodus această solicitare în etapa finală a tratativelor, fapt care a dus la suspendarea anunțului oficial.
Două surse – una siriană și una din Washington – au confirmat că această cerință reactivată a reprezentat un obstacol decisiv. Acest punct sensibil nu a fost până acum dezvăluit public. Contactate pentru a comenta asupra negocierilor sau a divergențelor, Departamentul de Stat al SUA, cabinetul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și Ministerul sirian de Externe nu au oferit un răspuns.
SUA: de la acord de securitate la înțelegere de dezescaladare
Tom Barrack, emisarul american care a mediat negocierile între cele două părți, a declarat marți că Israelul și Siria erau aproape de semnarea unui “acord de dezescaladare”, în cadrul căruia Israelul ar fi suspendat atacurile, iar Siria s-ar fi angajat să nu deplaseze utilaje sau echipamente grele în apropierea graniței.
Potrivit unui diplomat familiarizat cu discuțiile, Statele Unite par să fi redus ambițiile inițiale de la un acord de securitate cuprinzător la o înțelegere intermediară, cu accent pe evitarea escaladării conflictului.
Vorbind în cadrul unui eveniment la New York, chiar înaintea lui Barrack, președintele sirian Ahmed al-Sharaa – fost lider al-Qaida, care a condus forțele rebele ce au preluat controlul asupra Damascului în decembrie anul trecut – și-a exprimat îngrijorarea cu privire la intențiile Israelului.
„Ne este frică de Israel. Suntem îngrijorați de Israel. Nu este invers,” a spus Sharaa în fața audienței.
Un oficial sirian a declarat pentru Reuters că discuțiile purtate înainte de deschiderea sesiunii ONU au fost “pozitive”, dar că nu au mai existat contacte ulterioare cu partea israeliană în cursul acestei săptămâni.
Poziția oficială a Israelului: protejarea minorităților și demilitarizarea sudului Siriei
Adresându-se Adunării Generale a ONU vineri, Benjamin Netanyahu a transmis că este posibilă încheierea unui acord cu Siria care să respecte suveranitatea acesteia și, în același timp, să protejeze securitatea Israelului și a minorităților din regiune.
Biroul său a declarat miercuri că finalizarea negocierilor în curs depinde de “asigurarea intereselor Israelului, care includ, inter alia, demilitarizarea sud-vestului Siriei și menținerea siguranței și securității comunității druze din Siria.”
De la înființarea Israelului în 1948, cele două state se află într-o relație de ostilitate. Un acord de separare semnat în 1974 a stabilit o zonă demilitarizată îngustă, monitorizată de forțele ONU. Totuși, după răsturnarea regimului condus de Bashar al-Assad la 8 decembrie anul trecut, Israelul a lansat o serie de lovituri aeriene extinse asupra infrastructurii militare siriene și a desfășurat trupe în sudul țării.
Israelul și-a exprimat în mod deschis opoziția față de Sharaa, evocând trecutul său jihadist, și a pledat în fața Washingtonului pentru menținerea Siriei într-o stare de fragmentare și slăbiciune.
Pe parcursul negocierilor, Siria a susținut revenirea la parametrii acordului de dezangajare din 1974. La mijlocul lunii septembrie, Sharaa a declarat în fața jurnaliștilor că acest aranjament este o “necesitate” și a subliniat că Israelul trebuie să respecte spațiul aerian și integritatea teritorială a Siriei, recunoscând totodată posibilitatea unor încălcări.
„Am putea ajunge la un acord în orice moment, dar apoi apare altă problemă: va respecta Israelul acordul și îl va implementa? Vom vedea acest lucru în următoarea fază,” a afirmat liderul sirian.
Negocierile dintre Israel și Siria – Fragilitatea negocierilor reflectă lipsa de încredere reciprocă
Blocajul apărut în jurul cererii israeliene de a institui un coridor umanitar spre Sweida scoate în evidență fragilitatea relațiilor dintre cele două state și lipsa profundă de încredere. În timp ce Israelul invocă protecția comunității druze ca argument strategic și moral, Siria privește această inițiativă ca pe o încercare de pătrundere și influență într-o zonă instabilă și sensibilă.
Dincolo de simbolismul diplomatic, realitatea de pe teren continuă să fie dominată de tensiuni istorice, neîncredere și interese divergente. În acest context, orice acord va necesita nu doar garanții solide, ci și un angajament real din partea ambelor părți pentru implementare și respectarea angajamentelor asumate.
Sursă foto: reuters
