Israelul emite cel mai dur ordin de evacuare din războiul din Gaza. Israelul a lansat unul dintre cele mai drastice ordine de evacuare ale civililor din Gaza de la începutul conflictului. Zone extinse din orașul Gaza, deja puternic afectate de bombardamente, au fost declarate nesigure, iar locuitorii au fost somați să plece înaintea unor „atacuri intense” anunțate de armata israeliană (IDF).
Printre clădirile vizate de Israel se numără Universitatea Islamică, Spitalul Al-Shifa și trei foste școli, despre care se afirmă că ar fi folosite de Hamas drept „centre de comandă”. În realitate, autoritățile locale și organizațiile umanitare spun că acolo se adăpostesc mii de civili, iar o evacuare completă ar necesita timp și ar putea provoca un număr ridicat de victime.
Această măsură semnalează o posibilă extindere majoră a ofensivei militare israeliene în Gaza. În mod rar, fostul premier israelian Ehud Olmert a criticat deschis această escaladare. Într-un interviu acordat BBC, el a declarat că „majoritatea israelienilor, inclusiv mulți comandanți militari, doresc încheierea imediată a războiului”.
Olmert, un critic vocal al premierului Benjamin Netanyahu, a denunțat și impactul umanitar devastator asupra populației din Gaza, numind situația „intolerabilă, inacceptabilă și de neiertat”. El a insistat că Israelul trebuie să răspundă nevoilor umanitare urgente și să evite începerea foametei în teritoriu.
Astfel de opinii sunt rare în presa israeliană, dar ecouri similare au fost exprimate în ultimele zile de ONU, organizații de ajutor umanitar și lideri internaționali. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a numit acțiunile Israelului „rușinoase”, ceea ce a atras critici dure din partea lui Netanyahu, care l-a acuzat că susține Hamas.
După o blocadă de 10 săptămâni, Gaza se confruntă cu o criză umanitară gravă. ONU avertizează că cei aproximativ 2,1 milioane de locuitori sunt expuși unui „risc critic” de foamete, în timp ce OMS subliniază efectele ireversibile ale lipsei de hrană, apă și îngrijire medicală asupra unei întregi generații.
Guvernul israelian neagă acuzațiile. Purtătorul de cuvânt, David Mencer, a declarat pentru BBC că „Israelul nu înfometează Gaza” și că responsabilitatea ar reveni Hamas, susținând că în teritoriu există alimente.
Pe 18 martie, Israelul a reluat bombardamentele aeriene, iar de atunci, peste 2.700 de persoane au fost ucise, potrivit ministerului sănătății din Gaza, controlat de Hamas. Există încă speranțe slabe privind o propunere de încetare a focului, susținută de SUA, care ar include eliberarea unor ostatici în schimbul unui armistițiu temporar.
Totuși, Netanyahu rămâne ferm: ofensiva va continua, iar un acord de încetare permanentă este exclus. De cealaltă parte, Hamas refuză eliberarea ostaticilor fără o retragere completă a trupelor israeliene din Gaza și un armistițiu durabil.
Miercuri seară, 67 de foști ostatici au semnat o scrisoare adresată lui Netanyahu, cerând un acord complet pentru eliberarea tuturor captivilor. „Majoritatea societății israeliene vrea întoarcerea ostaticilor, chiar dacă asta înseamnă oprirea războiului”, au scris semnatarii.
Scrisoarea face apel și la fostul președinte american Donald Trump, aflat în vizită în regiune, să sprijine eforturile diplomatice, după ce Hamas a eliberat un ostatic în semn de bunăvoință față de acesta.
Un sondaj recent realizat de Canalul 12 arată că 68% dintre israelieni susțin un acord cu Hamas privind ostaticii, chiar cu prețul încheierii războiului, în timp ce doar 22% doresc continuarea luptelor.
Până acum, însă, Netanyahu rămâne inflexibil. „Poziția premierului nu s-a schimbat – războiul nu se va încheia”, a transmis un oficial din cercul său, potrivit unor surse diplomatice.
Ofensiva Israelului a fost lansată ca răspuns la atacul din 7 octombrie 2023, în urma căruia 1.200 de persoane au fost ucise și 251 luate ostatice de Hamas. De atunci, conform autorităților din Gaza, peste 52.000 de persoane și-au pierdut viața.
Sursa foto: EPA
