Papa Francisc a murit – Vaticanul a confirmat oficial decesul luni dimineață, printr-un anunț transmis video. Viața și activitatea lui Francisc au lăsat o amprentă majoră asupra instituției religioase, confruntată în ultima decadă cu provocări fără precedent.
Un sfârșit liniștit pentru un papă în mijlocul tulburărilor
„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc”, a declarat cardinalul Kevin Farrell în cadrul transmisiei oficiale a canalului de televiziune al Vaticanului.
„La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”.
Mesajul cardinalului a continuat subliniind caracterul dedicat al vieții pontifului: „Întreaga sa viaţă a fost dedicată slujirii Domnului şi bisericii Sale. El ne-a învăţat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj şi dragoste universală, mai ales în favoarea celor mai săraci şi mai marginalizaţi. Cu o imensă recunoştinţă pentru exemplul său de adevărat ucenic al Domnului Iisus, încredinţăm sufletul Papei Francisc iubirii infinite de milă a Dumnezeului Unic şi Treinic”.
Moartea sa a survenit la doar o zi după ce Papa a participat la prima apariție publică extinsă din ultimele luni – în Duminica Paștelui – când a salutat mulțimea din Piața Sfântul Petru dintr-un papamobil descoperit, oferind și o binecuvântare specială, prima după Crăciun.
Problemele de sănătate – un fir roșu în ultimii ani de viață
Starea fragilă a sănătății Papei Francisc a fost, în ultimii ani, constant sub observația publică. Internarea sa prelungită la spitalul Gemelli din Roma, începând cu 14 februarie, a culminat cu un diagnostic sever: dublă pneumonie. Aceasta a venit pe fondul unei infecții respiratorii prezente încă din primele zile ale lunii februarie.
Vaticanul a anulat toate aparițiile publice începând cu 18 februarie, iar episcopii italieni au lansat un apel național la rugăciune pentru Pontif. Deși s-a întors la Vatican pe 23 martie, medicii avertizau că îl așteaptă o „îndelungată convalescenţă, de cel puţin două luni”.
Francisc era vulnerabil la afecțiuni pulmonare – în tinerețe suferise de pleurezie, iar o parte dintr-un plămân i-a fost extirpată. Spitalizările multiple, inclusiv pentru operații la colon (2021) și pentru repararea unei hernii abdominale (2023), au întărit percepția unei papalități marcate nu doar de decizii grele, ci și de un permanent efort fizic.
Reforma Vaticanului și provocările interne
De la începutul pontificatului său, Papa Francisc a adoptat un ton reformist care a stârnit adesea opoziția aripii conservatoare a Bisericii. A atacat direct corupția financiară internă, a susținut transparentizarea fondurilor Vaticanului și a restructurat organizația administrativă a Bisericii.
Încă din 2013, a format un consiliu de opt cardinali pentru a-l consilia în privința guvernării Bisericii. În 2021, a lansat cea mai ambițioasă consultare globală a parohiilor catolice din ultimele decenii. Iar în 2023 a permis, în premieră, ca femeile să aibă drept de vot la adunările episcopilor.
Tot în 2023, Vaticanul a anunţat că preoții pot oficia binecuvântări ale cuplurilor de același sex – o decizie simbolică, dar cu potențial de a redesena granițele morale ale instituției.
„Compasiune, nu excludere, iertare, nu pedeapsă” – a fost una dintre devizele repetate de Papa în discursurile sale. A insistat asupra ideii că Biserica trebuie să fie un loc al întâlnirii, nu al excluderii.
Abuzurile sexuale – o „toleranță zero” fără compromisuri
Una dintre cele mai controversate moșteniri ale pontificatului său a fost abordarea fără precedent a scandalurilor de abuz sexual în cadrul Bisericii Catolice. În 2019, Francisc a abolit secretul pontifical pentru astfel de cazuri, iar în 2021 a introdus cea mai amplă reformă a dreptului canonic din ultimele patru decenii.
Noile norme impuneau episcopilor obligația de a sancționa ferm cazurile de abuz asupra minorilor, dar și asupra adulților vulnerabili. Totodată, regulile condamnau frauda și tentativele de hirotonire a femeilor.
Într-un interviu acordat CNN în 2022, Papa Francisc a reiterat poziția sa intransigentă: Biserica Catolică trebuie să trateze cazurile de agresiune sexuală cu „toleranţă zero”.
O vizită istorică în România și un mesaj de unitate
Vizita din 2019 în România a rămas un punct major al pontificatului său. Timp de trei zile – între 31 mai și 2 iunie – Papa Francisc a vizitat București, Șumuleu-Ciuc, Iași și Blaj. A beatificat șapte episcopi greco-catolici martiri și a subliniat necesitatea dialogului între confesiuni.
„După cum s-a arătat şi în motto-ul călătoriei, am îndemnat să mergem împreună. Şi bucuria mea a fost că nu am făcut acest lucru de departe sau de deasupra, ci mergând în mijlocul poporului român, ca pelerin în ţara acestuia…”, spunea atunci Papa.
Citește și: Trump i-a dat lui Putin un ultimatum de 3 zile pentru încetarea focului în Ucraina
A fost întâmpinat cu căldură de zeci de mii de credincioși, iar mesajul său a întărit ideea de unitate spirituală și reconciliere între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă.
De la Buenos Aires la Vatican: parcursul unui papă ieșit din tipare
Născut la 17 decembrie 1936 în Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio provenea dintr-o familie cu origini italiene. Deși absolvent ca tehnician chimist, a ales calea preoției în 1958, alăturându-se Societății lui Isus (iezuiții).
A fost profesor, rector, paroh, apoi superior provincial al iezuiților în Argentina. În 2001, a fost creat cardinal de Papa Ioan Paul al II-lea, iar pe 13 martie 2013 a fost ales papă.
A fost primul papă iezuit, primul din America Latină și primul care a ales numele Francisc – un simbol al modestiei și al apropierii de cei săraci.
Moștenirea unui papă al curajului și contradicțiilor
Papa Francisc va rămâne în istorie ca una dintre cele mai îndrăznețe și, totodată, polarizante figuri ale Bisericii Catolice contemporane. A fost un reformator curajos, dar contestat. A adus Biserica mai aproape de problemele lumii reale, dar nu a ezitat să păstreze anumite limite dogmatice.
Reformele sale, de la deschiderea către comunitățile LGBT+, la toleranța zero față de abuzurile sexuale, transparența financiară sau susținerea rolului femeilor în viața eclezială, au marcat un nou capitol în istoria Bisericii Catolice.
Moartea sa încheie o epocă de tranziție și promite să deschidă una nouă, în care moștenirea sa va fi atât o sursă de inspirație, cât și o provocare pentru succesorii săi.
Sursă foto: Profimedia
