Parisul se schimbă: Hidalgo lasă o moștenire verde, dar viitorul politic e incert
Pentru mulți parizieni, gândul de a înota în apele Senei părea, până de curând, mai degrabă respingător decât idilic. Însă, începând de sâmbătă, această experiență devine oficial posibilă, un simbol al transformărilor urbane ambițioase pe care primarul Anne Hidalgo le-a orchestrat în ultimul deceniu.
Proiectul, în valoare de 1,4 miliarde de euro, destinat curățării râului și transformării malurilor sale într-un spațiu public prietenos cu pietonii și natura, a stârnit mult scepticism din partea locuitorilor și criticilor. Însă Hidalgo, cunoscută pentru hotărârea ei, nu s-a lăsat descurajată. Acest proiect de regenerare este considerat unul dintre ultimele sale mari obiective înainte de a părăsi primăria, după ce a condus una dintre cele mai radicale transformări urbanistice de la epoca lui Haussmann, în secolul al XIX-lea.
De când a preluat mandatul în 2014, Hidalgo a remodelat orașul printr-o viziune verde: malurile Senei au fost închise traficului rutier și transformate în promenade pietonale și spații culturale, iar în oraș au fost plantați aproape 130.000 de copaci. Locuri emblematice precum Place de la Concorde au devenit mai prietenoase cu pietonii, iar cartiere întregi și-au schimbat fața, fiind presărate cu noi parcuri și grădini urbane.
Aceste politici i-au adus laude internaționale: fostul primar al Los Angeles-ului, Eric Garcetti, a numit-o „Ioana d’Arc a schimbărilor climatice”, iar primarul din Milano, Giuseppe Sala, a mărturisit că Hidalgo l-a inspirat să-și verzească propriul oraș în pandemie. Sharon Dijksma, primarul Utrechtului, a elogiat „curajul politic” al pariziencei.
Însă, în plan intern, angajamentul său pentru sustenabilitate a divizat opinia publică. La prezidențialele din 2022, Hidalgo a obținut doar 1,7% din voturi, un rezultat dezastruos pentru o figură atât de proeminentă a Partidului Socialist. În prezent, viitorul ei politic este incert: partidul este divizat, iar candidatul său desemnat pentru alegerile din 2026, Emmanuel Grégoire, este un fost aliat cu care acum se află în conflict.
Una dintre cele mai controversate moșteniri ale lui Hidalgo rămâne campania sa împotriva traficului rutier: închiderea drumurilor din jurul școlilor, scumpirea parcării pentru SUV-uri, limite de viteză mai mici și interdicții de tranzit în zonele centrale. Airparif, organizația care monitorizează calitatea aerului, a raportat că din 2005 concentrațiile celor mai nocivi poluanți au scăzut cu 50–55%, iar datele oficiale arată și o reducere semnificativă a accidentelor.
Urbanistul canadian Brent Toderian a subliniat că aceste schimbări „eliberează orașul” chiar și pentru șoferi, reducând congestionarea. Iar Carlos Moreno, arhitectul conceptului de „oraș de 15 minute”, a arătat că măsurile lui Hidalgo au însemnat mai mult decât ecologie: „au revigorat economia locală și viața comunitară”.
Deși transformările aduse Parisului sunt ireversibile, legislația pe care a promovat-o prevede deja noi obiective până în 2040, precum crearea a 22 de hectare de spații verzi, viitorul politic al socialiștilor în capitală rămâne nesigur. Alegătorii nemulțumiți ar putea susține candidații de centru-dreapta, în timp ce progresiștii se orientează spre candidați mai radicali pe teme sociale și de locuințe.
Cu toate acestea, Hidalgo a reușit să inscripționeze Parisul pe harta globală a marilor orașe care răspund provocărilor climatice și își reinventează spațiul urban pentru oameni, nu pentru mașini. Chiar dacă politicienii viitori vor încerca să inverseze direcția, impactul ei asupra orașului va rămâne o referință.
„Amprenta ei asupra Parisului va dăinui”, scria recent Le Monde, „dar o eră se apropie de sfârșit”.
Sursa foto: Getty Images
