Guvernul israelian aprobă un plan de control militar al Fâșiei Gaza pentru o perioadă nedeterminată. Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat un plan prin care armata va prelua controlul asupra Fâșiei Gaza pentru o durată nedefinită, potrivit unor surse guvernamentale.
Premierul Benjamin Netanyahu a anunțat că operațiunile armate vor evolua de la raiduri punctuale la ocuparea permanentă a teritoriului, urmărind stabilirea unei prezențe militare constante. Planul prevede relocarea populației din nordul către sudul Fâșiei Gaza, în timp ce obiectivele principale sunt înfrângerea organizației Hamas și eliberarea ostaticilor pe care aceasta îi mai deține. În plus, se intenționează împiedicarea Hamas de a confisca ajutoarele umanitare.
Netanyahu și-a reafirmat sprijinul față de propunerea președintelui american Donald Trump privind o „emigrare voluntară” a populației din Gaza, menționând că se poartă discuții cu diverse state în acest sens. Planul lui Trump, care prevedea ca SUA să „preia” și să „administreze” Gaza, a fost criticat la scară internațională.
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a subliniat că armata israeliană ar trebui să rămână în zonele capturate din Gaza pentru a crea așa-numite „zone de securitate”, menite să acționeze ca un tampon între Israel și potențialele amenințări. Spre deosebire de campaniile anterioare, forțele israeliene nu vor mai evacua zonele după intervenții, a precizat el. În lipsa eliberării ostaticilor de către Hamas, operațiunile vor fi extinse.
Conflictul a început pe 7 octombrie 2023, când Hamas a lansat un atac masiv asupra sudului Israelului, provocând moartea a peste 1.200 de persoane și luând peste 250 de ostatici. Potrivit autorităților sanitare controlate de Hamas, peste 52.400 de persoane au fost ucise în Gaza de la începutul războiului, inclusiv aproximativ 2.300 după reluarea luptelor în martie. Hamas nu face distincție între civili și combatanți în statisticile sale.
Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea profundă față de intensificarea operațiunilor israeliene în Gaza, avertizând că aceasta va genera pierderi suplimentare de vieți și suferință pentru civili. UE a reiterat apelul la reținere și a subliniat că negocierile sunt singura cale viabilă pentru eliberarea ostaticilor și oprirea violențelor.
Bruxelles-ul a cerut Israelului să ridice blocada asupra Gazei, să permită accesul și distribuirea neîngrădită a ajutoarelor umanitare și să restabilească serviciile de bază, precum energia electrică.
„Populația palestiniană a suferit destul în ultimii ani – este momentul să punem capăt acestei crize”, a afirmat un purtător de cuvânt al UE.
La Berlin, oficialii germani au catalogat drept „îngrijorătoare” intenția Israelului de a ocupa Gaza, reafirmând că acest teritoriu „aparține palestinienilor”. În același timp, G7, grupul celor mai industrializate națiuni, a respins public, încă din 2023, ideea ocupării, colonizării sau restrângerii teritoriului Gazei.
Controverse interne au izbucnit în cadrul Cabinetului de Securitate israelian pe tema reluării livrărilor de ajutor umanitar către Gaza. Timp de peste două luni, ajutoarele au fost blocate, cu efecte dezastruoase pentru populație.
În cele din urmă, guvernul a decis ca distribuirea ajutorului să se facă prin intermediul unor firme private de securitate – o măsură criticată dur de ONU, care o consideră contrară principiilor fundamentale ale dreptului umanitar.
O dezbatere tensionată a avut loc între ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir, și șeful Statului Major, Eyal Zamir. Ben-Gvir a susținut că ajutorul nu este necesar, afirmând chiar că „depozitele de alimente ale Hamas ar trebui bombardate”. Zamir a avertizat că astfel de acțiuni ar încălca dreptul internațional și ar pune în pericol securitatea Israelului.
Criticile internaționale la adresa Israelului s-au intensificat, pe fondul agravării foametei în Gaza. Autoritățile israeliene acuză însă Hamas că se folosește de ajutoare pentru profit și susținerea operațiunilor militare.
ONU a condamnat livrările de ajutor sub control militar, considerând că acestea sunt parte dintr-o strategie de presiune asupra populației civile.
În paralel, rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au revendicat un atac cu rachetă balistică asupra Aeroportului Internațional Ben Gurion, în apropierea Tel Avivului. Autoritățile israeliene au confirmat un atac în zonă.
Purtătorul de cuvânt al Houthi, Yehya Saree, a îndemnat toate companiile aeriene să își suspende zborurile către Israel pentru a-și proteja echipajele și aeronavele. Grupul Lufthansa și alte companii aeriene au anunțat anularea zborurilor către și dinspre Israel, cel puțin până marți.
Sursa foto: REUTERS/Amir Cohen
