La Chișinău campania electorală prezidențială a intrat pe ultima sută de metri. Dezbaterile electorale devin tot mai violentare, fiind tot mai pronunțat axate pe tema geopoliticii. De-a lungul ultimilor ani, Republica Moldova s-a aflat într-o continuă dispută geopolitică între Est și Vest, având la bază două viziuni diametral opuse: apropierea de Uniunea Europeană sau menținerea unei relații strânse cu Federația Rusă. În acest context, partidele și politicienii pro-ruși din Moldova au promovat o serie de promisiuni care, de multe ori, s-au dovedit a fi false sau exagerate, având ca scop destabilizarea cursului pro-european al țării. Aceste promisiuni mincinoase sunt folosite drept arme politice pentru a atrage susținerea unei părți a electoratului, dar ele nu au reușit să ofere soluții reale pentru provocările economice și sociale cu care se confruntă Moldova.
Una dintre cele mai frecvente promisiuni ale politicienilor pro-ruși activ proliferate și în actuala campanie electorală, este ideea că Republica Moldova ar avea o prosperitate economică mai mare prin consolidarea relațiilor comerciale și politice cu Rusia, în loc să urmeze parcursul european. Aceste voci susțin că Uniunea Economică Eurasiatică, condusă de Rusia, ar oferi avantaje economice semnificative.
Însă realitatea este diferită. În ultimii ani, exporturile moldovenești s-au diversificat semnificativ datorită accesului la piața europeană. Aproximativ 70% din exporturile moldovenești merg acum către țările UE, în timp ce exporturile către Rusia au scăzut dramatic. Blocajele economice impuse de Moscova în momente critice au demonstrat că Rusia este dispusă să folosească pârghiile economice în scopuri politice, afectând grav economia moldovenească. În schimb, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, semnat în 2014, a adus nu doar la liberalizarea comerțului, ci și la investiții importante în infrastructură și sectoarele strategice ale Moldovei.
Un alt mit promovat de forțele pro-ruse este că Moldova ar beneficia de prețuri mai mici la gazele naturale și de o siguranță energetică sporită dacă ar rămâne în sfera de influență a Rusiei. Însă totalmente este ignorat faptul, că dependența istorică a Moldovei de Gazprom a avut consecințe negative, în special prin impunerea unor prețuri fluctuante acompaniate de condiții politice nefavorabile.
În contrast, cooperarea cu Uniunea Europeană a permis Moldovei să exploreze alternative energetice și să își diversifice sursele de aprovizionare. Proiecte precum conectarea la rețeaua de gaze din România și modernizarea infrastructurii energetice cu sprijin european reprezintă pași importanți spre independența energetică a țării. Crizele energetice repetate din Europa au arătat că Rusia folosește resursele energetice ca arme geopolitice, făcând și mai urgentă tranziția Moldovei spre o piață energetică liberă și transparentă.
O altă promisiune iluzorie pe care politicienii pro-ruși din Moldova o susțin în actuala campanie electorală este că o alianță mai strânsă cu Rusia ar aduce stabilitate și ar soluționa conflictul înghețat din Transnistria. În schimb, este ignorat faptul că Rusia a fost principalul actor în menținerea acestui conflict înghețat. Prezența trupelor rusești în regiunea separatistă și susținerea economică și militară oferită regimului de la Tiraspol a împiedicat constant soluționarea pașnică a conflictului și afectează integritatea teritorială a Moldovei.
Spre deosebire de Rusia, Uniunea Europeană a fost un partener activ în susținerea eforturilor diplomatice pentru o soluționare pașnică a conflictului, promovând în același timp reforme democratice și economice menite să consolideze statul de drept și să aducă stabilitate pe termen lung.
Forțele politice pro-ruse profită și de temerile populației legate de fenomenul migrației, susținând că apropierea de UE ar duce la pierderea identității naționale și a suveranității, prin impunerea unor politici care ar favoriza imigrația masivă. Această retorică este o dezinformare evidentă. În realitate, cetățenii moldoveni beneficiază de regimul liberalizat de vize cu UE, ceea ce le permite să călătorească și să lucreze liber în spațiul european. De asemenea, parteneriatul cu UE a creat oportunități de muncă și a susținut dezvoltarea economică, reducând astfel migrația forțată din cauza lipsei de oportunități.
Forțele pro-ruse din Moldova se prezintă adesea drept apărători ai valorilor tradiționale și conservatoare, argumentând că Uniunea Europeană ar încerca să impună “ideologii străine” care ar submina tradițiile și credințele locale. Această retorică este folosită pentru a crea o descrepanță artificială între Moldova și Europa. În realitate, UE respectă diversitatea culturală și suveranitatea națională a statelor membre și partenere, iar reformele promovate sunt axate pe consolidarea democrației, protecția drepturilor omului și îmbunătățirea nivelului de trai.
Promisiunile mincinoase ale pro-rușilor nu fac altceva decât să dezorienteze și să manipuleze opinia publică, împiedicând astfel progresul real al Republicii Moldova. Parteneriatul cu Uniunea Europeană reprezintă, în realitate, o oportunitate majoră pentru Moldova de a-și consolida democrația, de a crește prosperitatea economică și de a deveni un stat mai puternic și mai independent pe plan internațional. Aderarea la valorile europene și consolidarea relațiilor cu UE reprezintă nu doar o alegere geopolitică, ci și o garanție a unei dezvoltări durabile și a unui viitor mai bun pentru toți cetățenii moldoveni. Rezultatul alegerilor prezidențiale, dar și a referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova din 20 octombrie, va arăta cât de profund adevărul despre UE s-a înrădăcinat în conștiința politică a majorității cetățenilor moldoveni și pe cât de nevulnerabili sunt ei în raport cu falsurile propagandistice emanate de forțele pro-ruse.
Sursa poza : Agerpres
