Soarta celor două baze militare rusești din Siria rămâne incertă, în pofida recentei vizite la Moscova a liderului republicii, Ahmed al-Shaar, și a ofertei de „prietenie” făcute de președintele rus Vladimir Putin. În prezent, țările poartă discuții privind revizuirea acordurilor bilaterale, inclusiv asupra acestei chestiuni, a declarat ministrul sirian de externe, Asaad al-Shibani, citat de publicația Asharq Al-Awsat. El a subliniat că toate înțelegerile cu Rusia, încheiate sub regimul anterior, sunt suspendate și considerate inacceptabile, iar altele noi nu au fost încă semnate.
Șeful diplomației siriene a adăugat că, în timpul vizitei, al-Shaar a abordat și subiectul fostului președinte Bashar al-Assad, refugiat la Moscova după răsturnarea sa din decembrie 2024, precum și perspectivele de cooperare în cazul depășirii divergențelor actuale. Potrivit ministrului, relațiile cu Rusia trebuie construite în beneficiul poporului, iar autoritățile siriene nu intenționează să facă concesii care ar limita drepturile cetățenilor. Ministerul de Externe lucrează la depășirea consecințelor vechii diplomații, care, potrivit lui al-Shibani, a fost „bazată pe șantaj”, în favoarea unei abordări deschise dialogului și cooperării.
Pe 15 octombrie, Ahmed al-Shaar a vizitat pentru prima dată Rusia de la venirea sa la putere. Negocierile au durat mai bine de două ore. Kremlinul a anunțat că una dintre principalele teme a fost viitorul bazelor militare rusești din Siria: baza aeriană Hmeimim și punctul de sprijin logistic al flotei militare ruse din Tartus. În 2017, Moscova convenise cu Assad închirierea acestora pentru o perioadă de 49 de ani.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că, în prezent, părțile poartă negocieri confidențiale „în contextul unei posibile reformări a funcționalității bazelor militare ruse”. Baza din Tartus oferea Rusiei acces direct la Marea Mediterană și, alături de aerodromul din Hmeimim, reprezenta un punct strategic pentru extinderea influenței Kremlinului în Orientul Mijlociu și Africa, precum și un hub pentru transportul trupelor, mercenarilor și armamentului.
Două surse siriene au declarat anterior pentru Reuters că al-Shaar intenționează să ceară extrădarea lui Assad. Totodată, liderul sirian speră la concesii economice din partea lui Putin, între care reluarea livrărilor de cereale în condiții preferențiale și compensarea pagubelor provocate de război. Vicepremierul rus Aleksandr Novak a afirmat că Moscova este pregătită să participe la reconstrucția proiectelor petroliere, precum și a infrastructurii energetice, feroviare și altor sectoare distruse de anii de conflict armat.
Înainte de a veni la putere, al-Shaar era cunoscut sub numele de al-Julani. El a condus gruparea islamistă Hay’at Tahrir al-Sham (fostă Jabhat al-Nusra — una dintre ramurile Al-Qaida), ai cărei combatanți l-au răsturnat pe Assad. În 2016, Kremlinul, prin Ministerul de Externe, a calificat gruparea și liderul acesteia drept „monștri” și a promis să-i „distrugă”. În decembrie 2024, aviația rusă a lansat atacuri aeriene asupra pozițiilor Hay’at Tahrir al-Sham.
Sursa poza: cursdeguvernare.ro
