R. Moldova și alegerile, ca observator al scenei politice de la Chișinău, cred că datele ultimului sondaj publicat de iData ne oferă atât motive de prudență, cât și un avertisment. Faptul că patru din zece moldoveni încă își doresc apropierea de Rusia arată că, în pofida războiului brutal din Ucraina și a liniei europene asumate de actuala guvernare, societatea rămâne foarte divizată. Majoritatea parlamentară pro-europeană, pe care sondajele o dau încă posibilă, dar la limită, poate deveni fragilă în fața unei campanii bine orchestrate a Kremlinului, care, așa cum se observă, își pune „ouăle” în mai multe coșuri politice.
Potrivit celui mai recent sondaj, publicat la Chișinău de iData, aproximativ 40% dintre moldoveni își exprimă în continuare preferința pentru apropierea de Rusia. Cercetarea sociologică mai arată că partidul de guvernare, PAS, ar obține 49 de mandate din cele 101 ale Parlamentului, într-un context în care ponderea indecișilor rămâne semnificativă, aproape de 26%. În aceste condiții, o majoritate parlamentară pro-europeană, formată exclusiv din PAS, pare încă posibilă, însă la limită, tendință confirmată și de sondajul realizat în luna mai de Institutul Republican Internațional.
R. Moldova și alegerile – O strategie sofisticată a Kremlinului
Ceea ce se întâmplă acum pe partea stângă a eșichierului politic moldovenesc este un studiu de caz pentru sofisticarea tactică a Kremlinului. Avem un bloc „Alternativa”, fals pro-european, dar format din personaje cu biografii și declarații anti-europene notabile, și anume: Ivan Ceban, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și alții, toți oameni cu un istoric solid de apropiere față de Moscova. Ei vor încerca să submineze integrarea europeană din interiorul instituțiilor, pozând într-o alternativă moderată pentru electoratul indecis sau sceptic. În paralel, se pregătește „blocul suveraniștilor”, care împrumută o retorică devenită recent mai acceptabilă publicului („suveranitate”, „interese naționale”), pentru a masca adevăratele intenții pro-ruse. Și, desigur, gruparea lui Ilan Șor rămâne activă, cu toate interdicțiile legale, încercând să se insinueze prin diverse combinații politice.
Marele pericol constă tocmai în fragmentarea votului. Un PAS rămas izolat, cu o majoritate la limită, se poate trezi în imposibilitatea de a guverna eficient în fața unei opoziții unite de interese obscure, chiar dacă împărțite formal în mai multe partide. Kremlinul mizează pe crearea de „zgomot” electoral și pe slăbirea încrederii în proiectul european prin intermediul acestor actori politici.
Ce ar putea face pro-europenii? Câteva propuneri:
- Comunicare mai agresivă și explicativă: Guvernul de la Chișinău trebuie să explice mult mai clar și convingător publicului avantajele integrării europene, cu exemple concrete, nu doar cu lozinci. Teme precum infrastructura, locurile de muncă și statul de drept sunt mai eficiente decât retorica geopolitică abstractă.
- Demascarea falselor opțiuni: Este crucial să fie demascate legăturile și trecutul liderilor „Alternativa” și să se explice cum acționează aceștia ca un cal troian al intereselor rusești, în ciuda declarațiilor pro-europene de fațadă.
- Coagularea unui front pro-european mai larg: PAS ar trebui să încerce să atragă parteneri credibili de centru și centru-dreapta pentru a consolida o majoritate parlamentară mai robustă și a evita izolarea.
Alegerile din 28 septembrie nu sunt doar un exercițiu democratic, ci un test esențial al capacității Moldovei de a-și apăra suveranitatea politică și alegerea europeană în fața unei Rusii care nu doar că nu renunță la influență, dar își rafinează metodele. Marea bătălie se dă acum pe terenul percepțiilor publice, iar campania trebuie gândită ca un adevărat război informațional. Moldova este astăzi linia de front a democrației europene în est, iar asta trebuie spus clar și apăsat.
Sursa foto: iData
Să auzim de bine!
