Reducerea ajutorului extern sub Trump – De la șantierele abandonate din Iordania, până la clinicile închise din Amman și taberele nesigure din Siria, efectele sunt vizibile și imediate. Dar, mai grav, specialiștii avertizează asupra unui viitor sumbru, în care lipsa sprijinului umanitar riscă să alimenteze migrația, să favorizeze ascensiunea extremismului și să afecteze profund influența geopolitică a Occidentului.
Liceul neterminat din Safed: simbolul abandonului
Pe un șantier gol din al doilea oraș ca mărime al Iordaniei, soarele se reflectă pe o structură abandonată — un buldozer solitar și bare de oțel ruginit. Acolo trebuia să fie Liceul Safed, destinat educației a 1.500 de elevi. Proiectul a fost abandonat la sfârșitul lui ianuarie, după ce SUA — principalul furnizor de ajutor extern la nivel global — a înghețat brusc fondurile, cu puține excepții.
„Într-o singură zi, am fost concediați”, mărturisește un inginer local, sub protecția anonimatului. Efectul întreruperii finanțării a fost imediat resimțit în comunitățile vulnerabile, inclusiv în tabăra de refugiați palestinieni din apropiere, fondată în anii 1940.
Decizie cu impact regional: 40 de miliarde de dolari în joc
Suspendarea de către președintele Donald Trump a unui ajutor extern de 40 de miliarde de dolari — la doar câteva zile de la începerea celui de-al doilea mandat — afectează nu doar Iordania, ci și întreaga regiune: Egipt, Israel, Irak, Siria, Yemen.
În 2023, USAID a direcționat aproape 4 miliarde de dolari către țările din Orientul Mijlociu. Însă reducerea drastică a acestei finanțări va slăbi capacitatea guvernelor de a gestiona crizele interne, afectând stabilitatea politică și economică și reducând influența strategică a Washingtonului într-o zonă-cheie.
Europa urmează exemplul: ajutorul umanitar intră în regres
Reducerea ajutorului nu este limitată la SUA. Sub presiunea bugetelor de apărare și a priorităților interne, Regatul Unit, Germania, Olanda și Franța au redus sau intenționează să reducă drastic finanțarea externă.
„Ceea ce vedem acum este o contracție dramatică a ajutorului într-un mod care probabil va remodela în mod fundamental întregul sistem de ajutor [și] operațiunile umanitare pe teren”, avertizează Delaney Simon, analist principal în cadrul International Crisis Group.
Iordania – aliat fidel, partener vulnerabil
Iordania a fost, istoric, un aliat esențial al SUA în Orientul Mijlociu. În 2023, această țară a primit peste 1,5 miliarde de dolari din partea USAID, bani destinați sectorului sanitar, infrastructurii și programelor pentru refugiați. Totuși, odată cu revizuirea generală a ajutorului extern — anunțată de Trump pentru o perioadă de 90 de zile — aproape 90% dintre contractele USAID au fost afectate, potrivit unui document obținut de POLITICO.
Pe lângă suspendarea fondurilor, Iordania a fost lovită și de un tarif vamal de 20% impus de SUA asupra exporturilor sale, în condițiile în care în 2023 exportase peste 3 miliarde de dolari către America.
„Iordania a fost un partener crucial pentru SUA în ceea ce privește securitatea, sprijinul militar, dar SUA, prin tăierea acestui ajutor, a destabilizat direct Iordania”, a explicat Kelly Petillo de la Consiliul European pentru Relații Externe.
Taberele din Siria și Irak – bombe cu ceas
Reducerile de fonduri afectează profund și zonele de conflict. În nord-estul Siriei, taberele care adăpostesc zeci de mii de oameni, inclusiv europeni suspectați de legături cu ISIS, sunt în pericol de a scăpa de sub control, generând un risc real de securitate pentru Europa.
În Irak, Siria și Yemen — unde conflictele armate au distrus infrastructuri esențiale — retragerea ajutorului american și european ar putea alimenta o nouă criză umanitară.
„Încercam cu adevărat să ne folosim influența pentru a construi, practic, un Orient Mijlociu mai stabil și mai prosper”, a afirmat Dave Harden, fost oficial USAID.
Ajutorul redus – migrația în creștere
Experții avertizează că tăierea ajutoarelor va accentua fenomenul migraționist. În timpul războiului civil sirian, aproape un milion de persoane au ajuns în Europa în 2015. Acum, cu peste 15 milioane de oameni care au nevoie urgentă de asistență alimentară în regiune, riscul reapariției unei crize similare este ridicat.
„Este, de asemenea, un pic ca și cum ‘Am oferit ajutor timp de decenii și decenii, și totuși oamenii continuă să vină în Europa în căutarea unei vieți mai bune’… iar acest lucru este văzut ca un motiv pentru care ajutorul nu funcționează, prin urmare, îl pot tăia”, a declarat Anita Käppeli de la Centrul pentru Dezvoltare Globală.
Citește și: India reinventează exportul de armament: împrumuturi ieftine și strategii agresive pentru a atrage clienții Rusiei
Olandezii, sub sloganul „Olanda pe primul loc”, au redus în februarie bugetul pentru dezvoltare externă. Franța a aplicat tăieri de 35%, tot sub presiunea politică internă.
Clinici închise, promisiuni trădate
În Iordania, clinici gratuite precum cele din Amman își pierd finanțarea. Germania, Regatul Unit, Spania și Olanda nu vor mai reînnoi bugetele pentru sănătate. Directorul adjunct al rețelei de clinici, Abu al-Haija, spune că a fost forțat deja să concedieze aproape jumătate din personal.
„Ne confruntăm cu cel mai rău scenariu”, a declarat el. „Facem acest lucru de mai bine de 10 ani, promițând femeilor și fetelor, în special în rândul refugiaților, că pot veni, dar [dintr-o dată], odată cu reducerile, va fi fost o promisiune deșartă.”
Agențiile internaționale, precum Fondul ONU pentru Populație, se confruntă și ele cu reduceri severe, în special în domeniul sănătății materne și reproductive.
Concluzie: retragerea ajutorului – o investiție în instabilitate
Un oficial USAID din Washington D.C., sub anonimat, rezumă consecințele directe: „Mai puțină speranță, mai multe boli, copiii oamenilor care mor [din] cauze care pot fi prevenite, care nu primesc educație de calitate, [toate] se vor traduce prin vulnerabilități crescute atunci când vine vorba de extremismul ideologic.”
În loc să reducă riscurile globale, tăierile masive ale ajutorului umanitar și economic creează un climat ideal pentru dezvoltarea unor noi crize — de securitate, migrație și radicalizare. Într-o regiune în care stabilitatea este greu câștigată și ușor pierdută, deciziile politice de la Washington și din capitalele europene vor avea efecte pe termen lung, inclusiv asupra propriei lor securități.
Sursă foto: Getty Images
