Conturi fake influențează alegerile din Filipine – Cercetările unei firme de tehnologie, au arătat că aproximativ o treime din conturile care au discutat despre arestare pe platforma X – majoritatea lăudându-l pe Duterte și atacând instanța – erau false. Această campanie a fost descrisă ca fiind „deliberată și organizată”, iar conturile erau atât de sofisticate încât puteau fi confundate cu cele ale utilizatorilor reali.
Dezinformarea modelează alegerile din Filipine
Problema dezinformării a escaladat, influențând acum discursul public înaintea alegerilor intermediare din această țară din Asia de Sud-Est, care vor avea loc luna viitoare. Compania israeliană Cyabra, specializată în detectarea conturilor false prin inteligență artificială, a avertizat că manipularea online a devenit „fără întreruperi” într-o țară considerată adesea „pacientul zero” al dezinformării globale.
Un alt studiu a arătat că până la 45% din discuțiile despre alegeri – centrate pe confruntarea dintre președintele Ferdinand Marcos Jr. și susținătorii lui Duterte – au fost conduse de conturi false, inclusiv „păpuși, avatare și roboți”.
„Ceea ce am descoperit în Filipine nu este doar un vârf de dezinformare – este un război digital”, a declarat Dan Brahmy, directorul executiv al Cyabra. „Aceste rețele false nu au apărut pur și simplu – ele au modelat conversația.”
Potrivit estimărilor, conturile legate de alegeri ar putea acumula până la 54 de milioane de vizualizări. „Și dacă se întâmplă atât de vizibil în Filipine, este naiv să credem că nu se întâmplă și în alte părți”, a adăugat Brahmy.
„Operațiuni negre digitale” și amploarea manipulării
Nivelul de „dezinformare coordonată” din Filipine depășește cu mult media globală de 7%-10% observată în discuțiile online pe teme „extrem de sensibile sau polarizante”. Cyabra a menționat că, în alegerile din decembrie din România – anulate din cauza suspiciunilor de interferență rusă – 16% din conturile implicate în dezbateri erau false.
Citește și: Moscova respinge acuzațiile
În Filipine, utilizarea conturilor false și a influencerilorv plătiți este un fenomen bine-cunoscut. Diverse partide recurg la „armate de clicuri”, care au jucat un rol-cheie în ascensiunea lui Duterte la președinție în 2016.
După arestarea lui Duterte luna trecută, analiștii au observat un val de afirmații false pe rețelele sociale. Susținătorii săi au susținut că CPI nu are jurisdicție, denumind procesul „o răpire” și hărțuind victimele.
Impactul dezinformării: de la Duterte la alegeri
Mandatul lui Duterte (2016-2022) a fost marcat de operațiunile sale antidrog, care, conform poliției filipineze, au ucis 6.200 de suspecți. Cyabra a analizat 1.890 de profiluri pe X care au postat peste 5.500 de mesaje despre arestarea fostului președinte.
Aproximativ o treime dintre acestea au fost identificate ca false, generând peste 1.300 de postări cu 7.000 de interacțiuni (aprecieri, comentarii, distribuiti) și atingând potențial 11,8 milioane de vizualizări.
Conturile false postau simultan, foloseau același conținut și promovau aceleași hashtag-uri și narațiuni. „Obiectivul lor a fost clar: să consolideze sprijinul public pentru Duterte și să creeze o poveste favorabilă în jurul arestării sale”, a subliniat Cyabra.
Dezinformarea – o unealtă politică sofisticată
Victor Andres „Dindo” Manhit, analist politic din Manila, a afirmat că valul de dezinformare a întărit teoria conspirației conform căreia Duterte a fost „răpit” de CPI la comanda guvernului Marcos.
„Nicio societate nu este pregătită să vadă prin dezinformare, dar trebuie ca națiune să luptăm împotriva ei”, a spus el.
Duterte, acuzat de crimă împotriva umanității, are o audiere la CPI pe 23 septembrie. Într-o postare pe Facebook după arestare, el a scris: „Voi fi responsabil pentru tot.”
Arestarea marchează o schimbare dramatică pentru familia Duterte, care a format odată o alianță puternică cu Marcos pentru a-l ajuta pe acesta din urmă să câștige alegerile din 2022. Fiica lui Duterte, Sara Duterte, a devenit vicepreședinte, dar relația dintre cei doi lideri s-a deteriorat. Analiștii văd alegerile intermediare – cu peste 18.200 de poziții în joc – ca pe o luptă între cele două tabere.
Conturile false – integrarea perfectă în discurs
Cyabra a descoperit că 37% dintre 2.154 de profiluri analizate între 1 ianuarie și 10 martie erau false. Într-un alt eșantion de 3.033 de conturi discutând despre o coaliție susținută de guvern, 45% erau neautentice.
Aceste conturi „se conectau strategic” pentru a amplifica mesaje, creând „iluzia unui sprijin sau opoziție publică largă”. Postau la frecvențe inumane și interacționau cu utilizatori reali, integrandu-se perfect în dezbateri, dialogând cu jurnaliști și reacționând în timp real la evenimente.
Sursă foto: wallacehouse
