România răspunde avertismentului Iranului privind decizia CSAT: „Nu suntem parte a conflictului”
Ministerul Afacerilor Externe de la București a reacționat după declarațiile autorităților iraniene care au criticat decizia României de a permite Statelor Unite utilizarea unor baze militare pentru operațiuni logistice legate de conflictul din Orientul Mijlociu. Teheranul a avertizat că o astfel de decizie ar putea avea consecințe juridice și politice pentru România.
Avertismentul Iranului
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat luni, într-o conferință de presă, că statele din regiune și din afara ei nu ar trebui să se implice în conflict.
„În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, ați menționat România. Da, am auzit că au adoptat o rezoluție în această privință. Această acțiune ar constitui, fără îndoială, o participare la o agresiune militară împotriva Iranului”, a afirmat oficialul iranian.
Declarația vine după ce România a decis să permită Statelor Unite utilizarea unor facilități militare pentru reaprovizionarea aeronavelor implicate în misiuni în Orientul Mijlociu.
Baghaei a calificat decizia drept „complet inacceptabilă din punctul de vedere al dreptului internațional”, avertizând că aceasta ar putea genera „răspunderea internațională a guvernului român”. „Ar fi o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară. Acest lucru se datorează faptului că popoarele din Iran și România au fost întotdeauna în relații de prietenie”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene.
Oficialul a adăugat că Teheranul va analiza eventuale reacții. „Cu siguranță vom lua măsurile adecvate, atât din punct de vedere juridic, cât și politic”, a avertizat acesta.
Reacția Ministerului de Externe
Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis că a luat notă de declarațiile oficialului iranian și a subliniat că acordul bilateral româno-american privind accesul la facilități militare, semnat în 2006, oferă Statelor Unite cadrul legal pentru utilizarea bazelor de pe teritoriul României.
Diplomația română a precizat, de asemenea, că sistemele de apărare găzduite de România au un caracter strict defensiv. „România găzduiește de mai bine de zece ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU”, arată MAE.
Ministerul a subliniat că România nu este implicată direct în conflict. „România nu este parte a conflictului”, a transmis instituția.
În același timp, diplomația română a reiterat că prioritatea Bucureștiului rămâne de-escaladarea situației. „Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului.”
MAE a condamnat și atacurile iraniene din regiunea Golfului. „Condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor.”
Instituția a cerut Teheranului să înceteze aceste acțiuni. „Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale.”
Evaluări privind riscurile de securitate
Fostul comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO de la București, generalul în rezervă Dorin Toma, a declarat pentru Europa Liberă că România nu se confruntă în prezent cu o amenințare directă majoră, deși un anumit nivel de risc există întotdeauna.
Potrivit acestuia, sistemul de apărare antirachetă al României este construit pe mai multe niveluri și poate intercepta eventuale amenințări balistice.
Generalul a explicat că România se află doar marginal în raza de acțiune a unor rachete balistice iraniene cu rază medie.
Traiectoria unor astfel de rachete ar trebui să traverseze mai întâi spațiul aerian al Turciei, care beneficiază la rândul său de sisteme de apărare integrate în arhitectura NATO.
Chiar dacă o rachetă ar ajunge în spațiul aerian românesc, aceasta ar putea fi interceptată de sistemul Aegis de la Deveselu, care este proiectat să distrugă rachete balistice în spațiul extraatmosferic.
În cazul în care interceptarea nu ar avea loc în această fază, sistemele Patriot ar putea interveni pe traiectoria de coborâre a rachetei.
Generalul a menționat și existența unui al treilea nivel de protecție: sistemul Mamba, dislocat în România de Franța în cadrul grupului de luptă NATO creat după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022.
Riscuri hibride și comunicare publică
Generalul Dorin Toma a atras atenția că, pe lângă amenințările militare, în Europa există și temeri privind posibile acțiuni teroriste în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Serviciul Român de Informații menține în prezent nivelul de alertă „albastru”, care corespunde unui nivel precaut.
Fostul comandant NATO a criticat modul în care autoritățile române au comunicat decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a Parlamentului privind utilizarea facilităților militare de către Statele Unite.
Potrivit acestuia, populația ar trebui informată mai clar cu privire la riscuri.
„Amenințarea există tot timpul, mai ales acum, și trebuia prezentată corect.”
El consideră că autoritățile ar trebui să transmită un mesaj echilibrat: existența unui anumit risc, dar și faptul că România dispune de capabilitățile necesare pentru a-l contracara.
„Poate exista un oarecare risc, dar există mijloacele și capabilitățile necesare pentru a contracara acest risc, iar populația nu trebuie să își facă griji în acest sens”, a concluzionat generalul în rezervă Dorin Toma.
Sursă foto: OpenStreetMap contributors
