Totuși, în această cursă frenetică, există un aspect esențial care riscă să fie ignorat: susținerea publică pentru astfel de măsuri. Reînarmarea Europei este costisitoare, iar cetățenii trebuie nu doar să înțeleagă, ci și să accepte sacrificiile financiare implicate.
Riscul unei resentimente populiste
Dacă cetățenii nu sunt convinși de necesitatea acestor cheltuieli, nemulțumirea ar putea crește, alimentând mișcările populiste de extremă dreapta, multe dintre ele pro-ruse. Tendința este deja vizibilă: anul trecut, partide populiste au câștigat teren în Franța, Portugalia, Belgia și Austria. O continuare a acestei unde ar putea destabiliza securitatea europeană, așa cum administrația americană actuală subminează angajamentele strategice ale SUA.
De la proiect de pace la alianță de apărare
Istoric, Europa a eșuat în unificarea politicilor de apărare, temându-se de subminarea NATO și de alienarea SUA. În schimb, s-a concentrat pe cooperarea economică, prezentându-se mai degrabă ca unproiect de pace decât ca o forță militară. Dar oRusie agresivă și oSUA imprevizibilă au schimbat dinamica. Cu protecția americană pusă sub semnul întrebării, Europa rămâne singură și trebuie să-și ia apărarea în serios.
Citește și: „Prieteni pentru totdeauna”
Blocul a început deja pași importanți spre oZeitenwende europeană – un moment decisiv. Achizițiile comune de armament, odată considerate utopice, sunt acum pe agenda europeană. Dar, pe măsură ce UE iese din umbra NATO,presiunile politice cresc.
Costurile reînarmării și rezistența publică
Cheltuielile militare vor avea impact direct asupra bugetelor sociale, într-un continent unde austeritatea încă lasă urme. Anul trecut, UE a propus tăieri de pesteun miliard de euro la programe-cheie și măsuri de reducere a deficitului de100 de miliarde de euro.
Însă, sondajele arată o scădere a sprijinului pentru cheltuielile de apărare:
-Eurobarometru (sfârșitul anului 2023): doar60% dintre europeni erau de acord cu finanțarea livrărilor de arme.
-eupinions (Bertelsmann Stiftung): Sprijinul pentru cooperarea europeană în apărare a scăzut în Spania (de la 92% în 2022 la 83% în 2024) și Franța (de la 87% la 71%).
-Consiliul European pentru Relații Externe (2024): Majorități înFranța și Italia s-au opus creșterii cheltuielilor militare dacă aceasta afectează sănătatea și educația.
Incertitudinea transatlantică și viitorul NATO
Revenirea lui Donald Trump în politică adaugă o altă variabilă. Dacă SUA își retrage sprijinul pentru NATO, Europa va fi nevoită să se bazeze pe propria industrie de apărare, declanșând o competiție între producătorii europeni și americani.
Pentru a-și asigura viitorul, Europa trebuie să construiască onarațiune convingătoare care să explice atâturgenta securității, cât șinecesitatea sacrificiilor. Fără un dialog sincer cu cetățenii, ambițiile de securitate ale continentului riscă să fie respinse la urne.
Alegerea este a europenilor: să accepte costul modelării propriului destin sau să permită altora să decidă pentru ei.
Sursă foto: Ludovic Marin via Getty Images
