Serbia își reduce dependența energetică de Rusia și accelerează conectarea cu rețelele europene de gaze
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat o serie de măsuri menite să reducă dependența țării de gazul rusesc, într-un context geopolitic tot mai tensionat. Potrivit declarațiilor sale, furnizate într-un interviu pentru Reuters, Belgradul urmărește diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și consolidarea relațiilor energetice cu partenerii europeni și regionali.
În prezent, peste 80% din necesarul energetic al Serbiei este acoperit de importurile din Federația Rusă, dar autoritățile sârbe își propun să diminueze această vulnerabilitate prin participarea la mecanisme de achiziție colectivă la nivelul Uniunii Europene și prin extinderea infrastructurii de interconectare.
Participare la achizițiile comune ale UE și contracte alternative
Aleksandar Vucic a declarat că Serbia poartă discuții avansate privind achiziții de gaze naturale prin mecanismul comun al Uniunii Europene, o platformă menită să consolideze securitatea energetică a statelor europene în fața riscurilor asociate livrărilor din Rusia. Obiectivul urmărit este asigurarea unei cantități de aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze pe an prin această inițiativă.
În paralel, Serbia a început deja importurile de gaze din Azerbaidjan, un furnizor considerat strategic în regiunea Caucazului, aflat în expansiune pe piețele europene. Această mișcare este parte a unei strategii mai ample de reducere a dependenței de o singură sursă și de consolidare a rezilienței energetice a țării.
Investiții în infrastructură: interconexiuni regionale și diversificare
Pe lângă diversificarea furnizorilor, Belgradul investește în extinderea și modernizarea infrastructurii energetice. În acest sens, Vucic a anunțat planuri pentru construirea unui gazoduct către Macedonia de Nord, un proiect ce vizează conectarea Serbiei la alte surse potențiale de gaze din sudul Europei și din zona Mediteranei.
Totodată, este în pregătire și un oleoduct către România, cu finalizare estimată în anul 2027. Această conductă ar permite Serbiei să acceseze infrastructura energetică din Uniunea Europeană, precum și să își extindă opțiunile de aprovizionare cu țiței din surse alternative.
Relații echilibrate între Est și Vest: Serbia păstrează direcția pro-europeană
Deși legăturile istorice, culturale și economice dintre Serbia și Rusia rămân strânse, Vucic a reiterat în interviu că Belgradul continuă să aspire la integrarea europeană. Într-un climat marcat de presiuni internaționale tot mai intense pentru reducerea finanțării indirecte a războiului din Ucraina, Serbia se află într-un punct de echilibru delicat între loialități tradiționale și opțiuni strategice.
„Avem relații bune cu Rusia, dar interesul nostru este să ne diversificăm și să ne apropiem de Europa”, a sugerat președintele, subliniind astfel intenția de a păstra o politică externă pragmatică și adaptată contextului actual.
Tensiuni interne și posibile evoluții politice
Pe plan intern, Vucic a recunoscut existența unor probleme legate de corupția din instituțiile publice, dar a respins categoric recentele proteste de stradă, calificându-le drept parte a unui presupus „complot extern”. Criticile venite din partea societății civile și a opoziției se referă, în principal, la transparența guvernării și la independența justiției.
Cu mandatul său prezidențial urmând să expire în 2027, Aleksandar Vucic a sugerat posibilitatea organizării unor alegeri anticipate, fără a exclude o revenire activă în viața politică, fie în fruntea Partidului Progresist Sârb, fie în calitate de viitor prim-ministru.
O tranziție strategică cu implicații regionale
Schimbările anunțate de președintele sârb reflectă o recalibrare semnificativă a priorităților energetice și geopolitice ale Belgradului. Prin reducerea treptată a dependenței de gazul rusesc și prin apropierea de mecanismele europene de achiziție și infrastructură, Serbia trimite un semnal clar privind intenția sa de a deveni un actor mai previzibil și mai integrat în peisajul energetic al regiunii.
Această tranziție nu este lipsită de obstacole, având în vedere presiunile interne și echilibrul delicat în politica externă, însă direcția asumată sugerează o deschidere către o politică energetică mai diversificată, în acord cu standardele europene.
Sursă foto: Photo Presidency: Dimitrije Goll
