Slovacia sfidează Bruxelles-ul și vrea să își asigure 100% din necesarul de gaze din Rusia, invocând avantajul economic
Slovacia intenționează să își acopere integral consumul de gaze naturale cu livrări provenite din Rusia, chiar și în contextul interdicțiilor impuse la nivelul Uniunii Europene privind achizițiile spot de gaze rusești. Potrivit planurilor prezentate de compania de stat Slovensky plynarensky priemysel (SPP), această strategie urmărește să protejeze consumatorii și industria locală de creșterea prețurilor și de volatilitatea pieței.
Într-o declarație recentă, directorul comercial al SPP, Michal Lalik, a explicat că „gazele rusești rămân, în acest moment, cea mai rentabilă opțiune pentru Slovacia”, atât din punct de vedere al prețului, cât și al stabilității livrărilor. În timp ce Uniunea Europeană și-a fixat obiectivul de a renunța complet la gazele rusești până în 2027, Slovacia și vecina sa, Ungaria, fac presiuni pentru a obține excepții de la acest termen-limită, invocând dependența structurală ridicată a infrastructurilor energetice și economiilor lor de aprovizionarea din est.
În prezent, Slovacia importă deja o parte considerabilă a gazelor prin conducte rusești, iar trecerea la surse alternative – cum ar fi terminalele de gaz natural lichefiat din vestul Europei sau din SUA – ar presupune investiții majore în infrastructură și ar genera costuri mult mai mari pentru consumatorii finali.
Această decizie riscă însă să amplifice tensiunile politice cu Bruxelles-ul și cu alte state membre UE, care încearcă să limiteze veniturile energetice ale Rusiei, în contextul războiului din Ucraina. Oficialii europeni au avertizat în repetate rânduri că menținerea unei dependențe ridicate de gazele rusești vulnerabilizează securitatea energetică a întregii Uniuni și contravine obiectivelor strategice.
Pe de altă parte, autoritățile de la Bratislava susțin că o tranziție energetică forțată, fără o alternativă viabilă și competitivă, ar pune în pericol competitivitatea industriei slovace și ar împovăra gospodăriile cu facturi uriașe.
În această ecuație, Ungaria sprijină demersul slovac, argumentând că țările central-europene, mai puțin conectate la rețelele de gaz lichefiat și la surse alternative, nu pot fi tratate la fel ca statele vestice.
Astfel, în lunile următoare, Slovacia va încerca să negocieze cu Comisia Europeană o derogare oficială care să îi permită continuarea importurilor rusești dincolo de termenul din 2027, mizând pe argumente economice și de infrastructură.
Slovacia sfidează Bruxelles-ul după ce, UE a adoptat, după invazia Rusiei în Ucraina, o serie de sancțiuni și obiective ambițioase de reducere a dependenței de combustibilii fosili ruși.
Ponderea gazelor rusești în consumul total al Slovaciei a depășit în trecut 80%, iar opțiunile alternative sunt limitate.
Ungaria a semnat recent un acord pe termen lung cu Gazprom, ceea ce o plasează pe o poziție similară cu cea a Slovaciei.
Decizia Bratislavei rămâne, așadar, controversată, fiind percepută de unii ca un act pragmatic de protejare a interesului național, iar de alții ca o slăbire a frontului european comun împotriva Kremlinului.
Sursa foto: shutterstock.com
